Suntem doar doua scantei, plasmuite in ceata,
De glasul muribund, al unei flacari desculte,
Suntem doar doua minuni, aruncate aiurea,
De-un Dumnezeu bebelus, ce-nvata sa mearga,
Inca-mi zornaie-n cap stropii de-argint,
Poleindu-se-n fruntea-mi tocita,
Inca-ti inchin Prima Mea rasuflare,
SI ultima raza de soare, Din fiece zi.
Dar tu... Faclie fumeganda,
Durere plapanda, Smoc de minuni.
Dar tu zi de zi...
Ce surprize-mi aduni?
Subiect: Smoc de minuni (Citit de 1940 ori)