Furam chiar si inconstient... gesturi, vorbe, ticuri de la persoanele apropiate. In literatura, furatul a avut scopul lui pe care si l-a atins... parca in perioada interbelica, in contextul unei crize culturale, s-a acceptat ideea formei fara fond...furam de la occidentali, insa, cum e si normal, substratul operelor elaborate era inexistent intrucat se baza pe imitatie. Cu toate acestea, a fost primul pas spre progres in acest domeniu.
Furatul sta la baza a tot ce exista. Ne nastem si incepem sa furam..vorbe, cuvinte, actiuni de la parinti. Vedem o imagine, suntem martori ai unei situatii care ne induce o anumita stare si ne punem sentimentele pe hartie...uite-asa am mai furat o idee si am transpus-o in cuvinte.
Imaginatia...are si ea un punct de plecare, o baza, o senzatie...care este inspirata de ceva...deci furata de undeva.
Tot ce conteaza e sa trecem prin filtru personal ceea ce receptam apoi sa adaptam propriilor principii.
Subiect: A fura.. (Citit de 5644 ori)
