P A U Z Ă Î N T R – O E X I S T E N Ț Ă R E S P O S A B I L Ă
După o idee din TURNUL DE
ABANOS de John Fowles
Se duce soarele de vară înspre toamnă
Lăsând aprilie , departe , în urmă .
Flutrele , amiralul albastru , apare
Și , brusc , nostalgia zilei de PAȘTI , mă cuprinde .
Sudul , flirtează cu Nordul sfios ,
Ieri , rămâne mit . Acum , certitudine .
Vinul atinge ușor , nervul , spatelui cambrat ,
Răscolind dorința , actului confesiunii .
Demonii.....Vin oare ? Nu vin ? Pot să vină !
Țărmul și marea , ignoră semnalul ;
Viețile , de dincolo de azi , se estompează
Și – ncepe dansul metafizic al plăcerii .
Limbajul devine liber , ascunzând afecțiunea ,
Vorba , devine șoaptă , tăcerea – cântec .
Senzația unui privilegiu , se naște ,
În relația , de complementaritate .
Clipă - țesută dens și , totuși , simplu ,
Primitivă , și-n același timp , atemporală !
Izolarea stenică , se vrea mai mult decât
O pauză , într-o existență responsabilă ! .