Coltz de jurnal - ganduri

[DIANA]

Buna dimineata, prieteni dragi! E randul vostru sa "mishunati" pe aici! Va iubesc! 

[minerva]

Multumesc pentru ganduri.
Acum realizez cum faci in calitate de zeita binefacatoare sa protejezi campurile si mai ales sa vindeci miraculos. Ca zeita a vanatorii... nu prea te vad ucigand animale si...  nici insensibila la dragoste
E randul meu sa-ti daruiesc crenguta de maslin.
Ne vedem mai tarziu cand pentru un timp vor avea ambele lumi ochisorii mari.

[DIANA]

S-a facut ziua si pe partea asta de glob. Sunt somnoroasa si nervoasa din cauza celor care au venit sa taie iarba din curte  si fac un zgomot infernal. Sunt in preajma! 

[friend]

Asta noapte am avut un cosmar. Visam inca discutiile de aici de pe forum si la "faza" aceea cu "cine" contra "cui" au aparut alte doua "ajutoare" alaturi de mine! Nu dau nume, nu-i cunoasteti! Eu m-am bucurat!

Dar atunci care e cosmarul? Pai la mesajele lor de "adeziune" eu raspundeam foarte incantat si frumos! Cand insa dau la un moment-dat sa recitesc fragmente din discutie... stupoare: toate replicile mele erau aiurea,  fara nici o legatura, neinteligibile macar! Una scriam eu si alta aparea pe site!

Ca de fiecare data, de fapt!

[friend]

15 septembrie - azi a inceput scoala!

Friend ureaza tuturor liceenilor de pe forum "Spor la invatatura!".

[DIANA]

Doar pe timpul nostru incepea scoala pe 15 septembrie! Ehe...cum trece timpul si noi imbatranim...

[minerva]

Zbor deasupra cerberului
(prima fila de jurnal)

Era acolo… Trebuia să spună ceva… O fi fost blazarea, sentimentul că poate nu merita sau o pudoare nedefinită? Ceva nu funcţiona… Dacă-şi scria jurnalul s-ar fi judecat pentru ceea ce nu spune.
Trupu-i semăna cu o colivie în care e închisă pasărea. Insă pasărea e mare iar colivia… A încercat să iasă, să dea din aripi, a încercat să se domesticească…
Dacă s-ar fi iniţiat în exorcism? Oricum era în transă. Ar fi găsit maestrul… Simţea sufletul vietii, avea vitalitatea.
Ştia… Sufletul numelui îl socotise de prisos iar acum acesta nu o mai proteja… Şi-ar fi dorit asemeni eschimoşilor să-şi alăture mai multe nume pentru a vibra de energii. Asistenţa cânta un fel de imn, foarte grav, foarte lent. Auzea voci, râsete, cuvinte nedesluşite şi apa… Ii era frică de apă. Mereu îi fusese frică de apă. Putea fi stăpânul furtunilor dar nu apa… Şi cuvintele acestea nedesluşite… Să vorbească despre sine… De ce nu despre flori, despre iarbă sau soare?
Descurajată şi obosită, decentă sau…
Rămânea în final "Cel ce nu spune nimic".

23.01.2004

[Lord_Saladin]

 Fuga mea...si revenirea...

 Deja imi devenise greu... forumul acesta imi parea ca o piatra de moara ce o purtam in spate... inca imi rasunau in minte vorbele ei : "...si ce ai scris acolo pe forum, m-a facut sa descopar un om pe care acum il urasc!"...
 Asta se intamplase prin 23 si 24 august... ce coincidenta... ziua in care comemoram evenimentul in care Romania a schimbat partea in razboiul mondial... in care trecuseram de partea Aliatilor pentru a invinge agresorul...
 Dar pentru mine aceste zile au avut o alta semnificatie.... in zilele acelea, si eu am schimbat partea, e drept, fara voia mea: schimbasem fericirea cu nefericirea... schimbasem iubirea cu ura... schimbasem imbratisarea calda a iubirii, cu stransoarea rece si de fier a singuratatii.
 Mi-a spus ca ma uraste... mi-a spus ca unul din motive este acest forum, in speta ceea ce am scris in el... am scris aici ceva ceea ce a facut-o sa ma urasca... nu imi dau seama ce, dar ceva trebuie sa fie.
 In fine, sfatuit de bunii mei prieteni Adi si Elena (sper sa ii conving sa vina si ei aici candva, sunt oameni de nota 10 , s-ar integra cu siguranta), mi-am dat seama ca nu aceasta fata (femeie), era cea pe care mi-o doream. Cu toate ca am iubit-o mult, cand am fost impreuna.
 Dar timpul a trecut, si odata cu aceasta  problema a manelelor am inceput din nou sa imi pun acele intrebari... scriu intr-adevar ceva rau ? Am scris intr-adevar ceva compromitator ?Intr-adevar, acest gen muzical nu prea... nu merge cam deloc cu forumul acesta.
 Manat de aceste intrebari, am hotarat sa o rup cu acest forum... odata pentru totdeauna, si sa ma pierd in ceata vremii..Am plecat din cauza acestor ganduri... ca ceea ce scriu pe forum e compromitator, si automat, ma pune intr-o postura negativa in fata celei ce o voi iubi candva in viitor (sa speram ca va veni... ).
 Dar , Minerva m-a facut sa  reconsider aceasta hotarare a mea de a pleca... m-a asigurat ca in cele ce le-am scris nu ar fii ceva compromitator, ce sa "alunge dragostea"...
 Si de aceea, am hotarat sa revin.
 Asa ca, m-am reintors.... va multumesc tuturor
 

[minerva]

"Daca n-am vorbi intr-una despre noi, ce ar mai afla cei din jur? La randul nostru, culegem cate ceva de la altii. E firesc sa se supere cineva in aceasta morisca vesnic in miscare" Subiectivi fiind, vom "injura" fiecare in tabara lui. Tine de cald si, in afara de asta, de unde sa luam atata perfectiune?

Bun revenit!

[instinkt]

Muzafer, sincer iti spun, ca sunt fericit ca ai revenit. In fond si la urma urmei, stau si eu si ma intreb daca cea care m-a facut sa sufar atata timp a citit vreodata ceva din ce am scris eu pe forum. Am scris destul si despre ea si despre mine, dar nu cred ca a avut curiozitatea vreodata sa intre sa vada ce gandesc. Stie ca intru pe acest forum, pt. ca il aveam deschis o data cand a avut ea treaba la mine in departament. Si l-a vazut...

Acum sa pun si eu o fila in acest "coltz de jurnal"...

...Azi e marti. Mai exact, 21 septembrie 2004. Cate lucruri nu s-au intamplat pe aceasta data... As vrea sa stiu macar unul... Pentru mine a fost o zi normala pana acum. Monotonia in care am ajuns ma omoara. In fiecare zi, ma trezesc la aceeasi ora, in fiecare zi, vad aproape aceleasi fete, in aceleasi autobuze care ma conduc la servici. Eu fac o ora pana la servici. Si dimineata, si seara, am timp sa ma gandesc la multe lucruri. Si aproape in fiecare zi, tin "contabilitatea" la ce am realizat in ziua respectiva. De o vreme incoace, lista mea este goala. Acum vreo 2-3 luni de zile, puteam sa ma gandesc in fiecare zi, de cate ori am luat-o in brate sau de cate ori i-am spus ca o iubesc. Daca ajungeam la concluzia ca nu i-am spus deloc in ziua aceea, o sunam imediat si ii spuneam, aproape tipat: "TE IUBESC PUIUTUL MEU ! Stiai ca tu esti viata mea " Si imi raspundea: "Dar tu stii lucrul asta "... O alta lacrima se scurge acum pe obrazul meu stang. Curge incet, incet si parca ma doare. A ajuns la barbie si de aici,.... drumul ei s-a terminat. In acea lacrima au fost cateva imagini ale Loredanei, care mi-au venit fugitiv in minte.. Ce ciudat. Le am inca in minte...

Peste 3 ore plec acasa. Cu acelasi autobuz, la aceleasi ore, ajungand in acelasi loc... Acasa, in patul in care, pana nu demult, o gaseam pe Loredana... Si ma astepta...

[friend]

  Iata un Muzafer nou! Sau e tot cel vechi? As vrea sa fie acelasi, dar si cu ceva nou in el. Poate ca acum ai capatat mai multa incredere in noi ceilalti, suficienta sa te faca sa treci peste micile observatii pe care uneori le primesti. Ai vazut, poate, ca nu exista rea intentie in nimic din ceea ce se intampla, ci doar grija pentru o treaba cat mai bine facuta pe acest forum.

Bine ai revenit, Muzafer, cel vechi si nou in acelasi timp!

[DIANA]

Pe mine va rog sa ma menajati ca abia m-am trezit si inca nu sunt tocmai pregatita de bucurii si surprize asa de mari! Mai am nevoie de cateva secunde!................Gata! Pot sa tip de bucurie ca Muzafer a revenit cu ganduri bune intre noi! Felicitari sincere, Muzafer! Da' ce sperietura ne-ai tras!...

[friend]

Dragul meu instinkt,

Imi amintesc faptul ca ceea ce reprosai relatiei tale trecute a fost o anume monotonie. Insa ceea ce spui aici nu pare sa confirme deloc aceasta idee.

Acum vreo 2-3 luni de zile, puteam sa ma gandesc in fiecare zi, de cate ori am luat-o in brate sau de cate ori i-am spus ca o iubesc. Daca ajungeam la concluzia ca nu i-am spus deloc in ziua aceea, o sunam imediat si ii spuneam, aproape tipat: "TE IUBESC PUIUTUL MEU ! Stiai ca tu esti viata mea?? " Si imi raspundea: "Dar tu stii lucrul asta?? "

Ceea ce v-a lipsit a fost altceva! E bine sa stii ce anume. Din toate cele pe care ni le-ai impartasit pana acum, razbate parerea ca doar tu ai intretinut aceasta relatie. Eventual, EA doar raspundea initiativelor tale. S-o fi facut... din obligatie? Sau sa se fi simtit sufocata? Sau nu stim noi totul?!

Cat despre "vindecare", ramane cum am stabilit! "Toate isi au vremea lor", spune Biblia. "Plansul isi are vremea lui si rasul isi are vremea lui". Ca o mangaiere, retine de aici faptul ca plansul nu este pentru nimeni vesnic!

In amintirea vremurilor in care ma simteai mai "legat" de tine, cu prietenie, friend, bolovanul tau mult iubit.

Curaj!

[instinkt]

Friend, nici nu stii ce vesel am inceput sa fiu dupa ce am vazut replica ta, cu "bolovanul"... Intr-adevar, imi pare bine ca am inca aceasta "povara" langa mine si crede-ma ca nu vreau sa tai prea curand sfoara cu care suntem legati de acel bolovan. Si dupa cum evolueaza lucrurile, cred ca nu voi apuca sa te trag la fund. Ci ma vei ajuta sa tai acea sfoara si o sa razbat, alaturi de tine... Iti multumesc si tie si multumesc tuturor celor de pe forum, pt. faptul ca va gasesc in fiecare zi aici !

Va imbratisez pe toti ! (oare am loc ?  ca sunteti cam multi)

[Lord_Saladin]

In fond si la urma urmei, stau si eu si ma intreb daca cea care m-a facut sa sufar atata timp a citit vreodata ceva din ce am scris eu pe forum

 Ma bucur foarte mult de faptul ca, intocmai ca o familie iubitoare, m-ati primit inapoi pe mine, "fiul risipitor".
 In orice caz, Instickt, imi pare foarte rau ca si tu ai suferit din dragoste... Stii, la mine, as putea sa marturisesc ca fosta mea a fost o nesimtita... si indraznesc sa cred ca si la tine a fost la fel...
 cred ca cel mai bine ar fii sa le uitam , si sa ne vedem de viata... avem incurajarea unor prieteni asa de buni...