Mesaje

1

Ai nevoie de un sfat? / Re: Cum sa accept despartirea?

« : 09 Decembrie, 2006, 01:09:11 a.m. »

Iti multumesc F. Angel...Durerea a fost mare, totul trece intr-adevar si chiar daca unele persoane poate nu stiu sa ne aprecieze suficient, e bine ca suntem noi cu sufletul mare incat sa le pastram acolo undeva...
Imi pare rau ca mai sunt si altii care patesc lucruri din astea, dar presupun ca si asta e o proba a vietii pe care trebuie sa o trecem pentru a putea continua, pentru a putea fi noi insine si a stii mai bine care sunt alegerile pe care trebuie sa le facem!
Multa iubire dragul meu si sper sa nu mai avem nici unul parte de asemenea experiente... >: D<

2

Ai nevoie de un sfat? / Re: Cum sa accept despartirea?

« : 04 Decembrie, 2006, 04:20:36 a.m. »

Multumesc din nou tuturor pt sfaturi.... Stiu ca sunt o persoana tare, mi-am dovedit-o de atatea ori si voi trece peste asta... Detasarea e cea mai buna metoda, desi va ramane mereu intr-un coltisor al inimii mele chiar daca alegerea lui a fost cea care a fost Sa scriu despre poveste si despre despartire...nu mai are rost pt ca mai mult rau mi-as face amintindu-mi toate cele. O las asa, ce va fi va fi.
Ma bucur ca am fost bagata in seama si va multumesc pt asta. Sper sa fiu si eu vreodata de folos cu vreun sfat. Din pacate nu am acces permanent la internet momentan, dar voi tine legatura.
Iubire multa tuturor!

3

Ai nevoie de un sfat? / Re: Cum sa accept despartirea?

« : 03 Decembrie, 2006, 01:01:31 p.m. »

Va multumesc tuturor pentru sfaturi...
Problema e ca la noi mergea totul prea bine. Si da, chiar daca au fost doar 3 luni si ceva, a fost ceva ca de poveste. Si stiu, nu e doar o impresie, faptul ca el era chiar mai indragostit de mine. A existat un motiv riguros daca a luat aceasta decizie... Despartirea a venit de acum cateva saptamani...la inceput am fost la pamant, dupa m-am ridicat (precum pasarea Pheonix ). Si ai dreptate serenity, faptul ca inca am contact cu lucrurile care imi amintesc de el ma face sa sufar..Dar uneori parca si simt nevoia sa ma gandesc la el...la ce a fiost. Si stiu si ca nu trece deodata, apropo de comparatia ta viulian cu carnetul (am si eu carnet de un an si ceva, stiu cum e )
Problema e simpla - daca as stii MOTIVUL EXACT SI REAL as putea dormi linistita. Mi-ar fi mult mai usor sa infrunt realitatea. Dar o despartire survenita in momentul in care totul mergea bine si cand ma simteam ca pe un norisor FARA un motiv- asta nu e pt mine...Cineva mi-a spus ca sunt o persoana prea complexsa, prea pretentioasa in ceea ce priveste comunicarea ca sa ma multumesc cu un pa. Si are dreptate.
Cer asa mult, Motivul? NU inteleg de ce unii barbati aleg sa fuga fara sa spuna nimic. De fapt cred ca ei sunt cei slabi si nu pot sa infrunte realitatea care ii zdrobeste...
Stiu ca m-a iubit, sunt aproape sigura ca inca ma iubeste si se mai gandeste la mine...Poate ca a facut-o pt mine, poate pt el sau poate pt noi....dar a sti motivul mi se pare un drept pe care il are oriine de moment ce a facut parte dintr-o relatie...Intotdeauna sunt 2, nu? 

4

Ai nevoie de un sfat? / Cum sa accept despartirea?

« : 03 Decembrie, 2006, 02:34:33 a.m. »

Salutare tuturor! Stiu ca sunt noua pe aici si poate initial nu imi va fi data prea mare atentie...Pana invat exact cum e cu site-ul asta o sa fiu mai "micuta ; "
As vrea sa va intreb...ca poate stiti mai bine.. Cum sa accept despartirea de omul pe care l-am iubit timp de 3 luni mai mult decat pe altul pana acum? Despartire fara motiv...sau cu motiv inventat, nu stiu...Am crezut ca am trecut peste. Chiar imi era mai bine. Pana in seara asta. Cand am plans din nou...Si am gasit acest siite.
Poate ma adoptati, poate nu, dar macar sa primesc cateva raspunsuri... de la cei care au trecut prin asta sau poate chiar de la cei care au initiat o astfel de despartire, nu stiu....Cum pot sa nu ma mai chinui??