am discutat o data pe marginea acestui "proverb" la ora de religie.toti am ajuns la aceeasi concluzie:atat timp cat credem in ceva,intr-un reprezentant al binelui ne straduim,unii mai mult,altii mai putin...sa fim mai buni,mai iubitori,mai intelegatori...mai umani intr-un cuvant.
nu avem nimic de pierdut daca incercam sa facem bine,caci in definitiv binele cu bine se rasplateste.in schimb daca nu tinem cont de nimic,nu avem nici o retinere de la nimic,ducem o viata desfranata....si intr-adevar exista o divinitate,la sfarsitul vietii vom plati pentru toate pacatele...si atunci am pierdut tot:ne-am pierdut pe noi insine.