Ştii... Corabia alunecă pe valuri, tăcut, ca o stafie. Ea poartă în depărtare un dor, un mit şi o privire căpruie, cuminte, nepereche. Oare, această fugară pe mări înalte se va mai întoarce vreodată către mine? Sau amintirea ei mă va bântui pe veci...?