O, groaznic! teribilă idee, lamentabilă, sunt total împotrivă!
Eu de la filme și de la calculator am învățat engleza, la școală, în clasa a 8-a am avut o preofesoară care trebuia să predea la grădiniță.
În Germania toate filmele, emisiunile, programele, filmele de la cinema sunt dublate- te apucă groaza și ați fi surprinși să vedeți ce puțini nemți vorbesc engleza, cel puțin în preajma mea. Am avut dificultăți să merg până și la medic, se uită la tine ca la felul patru când începi cu engleza, derutați. În România, într-un orășel mai mult sătuleț soțul meu s-a descurcat foarte bine, până și la alimentară a știut să-i spună prețul în engleză, lumea are baza limbii engleze. Până și bunică-mea știe să spună: Hello, how are you? please, thank you.

E grav, dacă ar sta în mâinile mele nu aș lăsa lucrul acesta să se întâmple doar pentru că actorii noștri nu mai au servicii și necesită un venit, că le-au luat orice coate-goale locurile și joacă în telenovele cu aerul de peste 100 de apariții în piesele lui Caragiale. Totuși, să se facă mai multe filme, nu să stăm și să dăm din gură pe filmele altora. Apoi mai e și foooarte deranjant, eu nici nu mă uit la un astfel de film,
se pierd TOATE efectele, țipătul în fața unui criminal e însoțit de o muzică, are o notă aparte, pe când dubla ar fi atât de seacă... sec, sec, sec ca și o carte auditivă.