10 Octombrie, 2025, 01:44:12 p.m.
Totul despre Iubire

Autor Subiect: Viata... din plin  (Citit de 4791 ori)

0 Membri și 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

20 Noiembrie, 2008, 01:27:44 p.m.
Citit de 4791 ori

lumycriss

Vizitator
"Viata, pentru a fi suportabila, trebuie traita din plin. Sensibilitatea o umple de la o clipa la alta, si chiar daca se schimba, asemeni apei care curge, ne poarta macar cu ea ca un curent care ne da impresia de a fi egal si etern. Dar daca viata e analizata, despuiata si jupuita de catre gandire, ratiune, logica si filosofie, atunci golul se dovedeste fara fund, nimicul recunoaste fatis ca e nimic, iar disperarea se cuibareste in suflet, cum s-a asezat ingerul pe mormantul gol al Fiului lui Dumnezeu." (Giovanni Papini - Un om sfarsit)

Stiu ca este vorba despre un citat, dar mi s-a parut mai nimerit sa reflectam asupra cuvintelor lui Papini in zona psihologica. Eu sunt de acord cu el, iar judecand dupa activitatea din ultima vreme de pe forum... as zice ca si voi. :) Adevarul este ca imi place sa am viata plina de cat mai multe activitati, care sa ma impiedice sa ma gandesc la lucruri triste. De aceea, pe langa scoala, scriu, caut sa cunosc cat mai multi oameni, ies mult in oras, ma plimb, vizitez, vorbesc, ascult muzica, comentez, ba de curand mi-am facut rost si de un mic job care, pe langa faptul ca reprezinta o alta preocupare interactiva si destul de interesanta, imi mareste substantial suma de care dispun in mod constant in buzunar :D Iar toate acestea imi aduc o anumita satisfactie. Acum cateva zile, o matusa care, de altfel, se confrunta cu multe greutati in casa: rate lunare imense la banca, carti de cumparat pentru baiatul ei din clasa a 11-a, economii peste economii pentru a-si permite din cand in cand mici placeri, cum ar fi o prajitura, imi povestea despre micile ei activitati din afara serviciului (distribuitor de produse pentru diverse firme gen Avon). "Daca nu as fi avut toate aceste preocupari, cred ca as fi intrat in depresie de mult." Pentru ca ar fi inceput sa se gandeasca la toate neajunsurile de care are parte in viata, uitand de activitatile care ii aduceau multumire de sine si chiar ii faceau placere, uneori. Da, viata trebuie traita la maxim, asa cum simtim si cum ne reprezinta. Sa facem ceea ce trebuie (chiar daca uneori nu ne place, dar situatia o impune - ma gandesc acum la munca, la serviciu, care uneori nu face placere tuturor), dar si ceea ce ne place, ceea ce ne defineste pe noi ca oameni. Nu am dreptate? :)

20 Noiembrie, 2008, 04:57:39 p.m.
Răspuns #1
Offline

Cruella


Intr-adevar, viata pentru a fi suportabila, trebuie traita din plin. Dar depinde si ce inseamna pentru fiecare acel "din plin". Adica mie nu mi se pare, asa cum spune acest Papini, ca viata ar fi "jupuita" de anumite chestii, cum ar fi printre altele si logica. Hm. Logica mi se pare un reflex neonditionat. Nu are a face cu felul cum iti traiesti sau nu viata. Da, filosofia s-ar putea sa te incurce la a o trai din plin, dar logica? Nu prea are logica  ;D
Si uite, pentru unii a trai "din plin" inseamna sa-si ocupe ziua si timpul cu flecustete. Pe mine exact chestia aia m-ar baga in depresii. Am tradus o luna intreaga pe bani grei si am "spart" banii intr-o singura saptamîna in Anglia. Si stiti ce? Nu imi pare rau dupa nici un singur pence. Nu ma gîndesc ca as fi putut sau ar fi trebuit sa cheltui mai putin. Nu ma gîndesc decît cum sa fac, ca de ziua mea sa fiu la Londra :)
Pentru mine ASTA inseamna sa traiesc din plin !
My imaginary friend says you are crazy!

20 Noiembrie, 2008, 07:26:30 p.m.
Răspuns #2

lumycriss

Vizitator
Hmmm... As spune si eu multe despre logica... :) Dar ma rezum la a afirma ca de multe ori logica... nu are logica!  ??? Si, ca sa va dau un exemplu, va reamintesc o sintagma destul de cunoscuta: "Unde se termina logica incepe armata" :D

PS: Sper ca am fost suficient de ilogica ( a se citi ambigua) pentru ca voi sa nu intelegeti nimic  :laugh:

20 Noiembrie, 2008, 10:38:31 p.m.
Răspuns #3

ARIDANA

Vizitator
Eu am ramas blocata peeee...cateva versuri ale unui cantec al lui Mircea Baniciu,eu cred ca sunt o altfel de prezentare,mai comprimata a celor spuse atat de bine de Papini...

"Incearca sa zambesti
Si sa iti doresti
Un lucru usor,
Fiindca-i trecator."
....nu mai stiu cum se numea melodia,am ascultat mai multe intr-o seara,mi-au ramas intiparite in memorie doar aceste versuri.

Si eu fac asa,incerc mereu lucruri noi,fac si din cele la care ma pricep,castig bani ii cheltui apoi,pentru a avea motiv sa fac altii.Cand sunt nevoita sa stau mai mult in casa,ori in pat,singura...ma apuca tristetile toate si teama ca nu voi mai reusi sa ma ridic ,ca am o varsta si ma vor "lasa puterile".Dupa parerea mea,nu multi dintre noi isi pot permite luxul de a sta multa vreme doar cu ei insisi.Eu am incercat si nu e bine,poate doar pentru o "introspectie de control",caci altfel ma ingrozesc. :o


21 Noiembrie, 2008, 12:54:31 a.m.
Răspuns #4
Offline

viulian

Administrator
Plinul asta al unora poate fi doar picatura altora.

Nu sunt de acord insa cu umplutul timpului doar pentru ca sa nu fii trist. Tristetea are si ea rolul ei, de semnal de alarma, de luat o decizie, de privit realitatea in fata. Daca trisezi si in casa doar schimbi soiurile de flori crezand ca traiesti din plin, gunoiul se aduna pana cand nu mai ai loc de el.
Casa asta = suflet.

Un om care face orice incat sa nu fie trist mi se pare un om obosit, fara vlaga, in criza de idei. Caci daca evita mereu sa fie trist, ideea de tristete devine si mai insuportabila decat ar fi fost initial. Un om haituit sa faca ceva, doar sa faca. Un om dependent de un "program artistic". Radioul sa mearga! Doar ca sa nu fie liniste - nu cumva sa inceapa sa-si puna intrebari.

Asa ca ... viata din plin, dar daca nu stii cat e plinul.. viata pe apucate! :)

21 Noiembrie, 2008, 01:36:17 p.m.
Răspuns #5

lumycriss

Vizitator
Nici mie nu-mi place ideea de a considera maruntis orice lucru simplu pe care-l facem. Nu e vorba de "umplutul timpului numai pentru a nu fi trist" ci de "a nu mai fi trist datorita timpului umplut". Bucuria si pofta de viata vine pe urma, la fel cum pofta vine... mancand. De ce sa consideri din start o pierdere de timp daca asculti radio-ul, spre exemplu? Poti sa faci multe alte lucruri intre timp iar la un moment dat s-ar putea sa inceapa o emisiune care chiar sa te intereseze. Daca renunti la activitatile marunte pentru ca le consideri mediocre, fara sa ai altceva la schimb, adica o activitate care sa fie cu adevarat importanta pentru tine, te ingropi in visele legate de acea activitate, in frustrare, in neputinta etc ajungand in cele din urma la sentimentele despre care vorbea Papini: nimicnicie, disperare. Asta este parerea mea.

22 Noiembrie, 2008, 09:51:27 a.m.
Răspuns #6
Offline

ONLY DESIRE


Fiecare dintre noi,are o alta viziune despre "viata traita din plin".ma gandesc ca majoritatea considera ca isi traieste viata din plin,chiar daca viata sa e plina de "goluri" din acelea la care te referi tu Lumi Cris.acele "goluri",acele momente in care efectiv,nu faci nimic(poate doar stai si te uiti pe geam 2 ore), unora le poate crea o stare de bine,o impresie ca au facut ceva totusi in ziua aceea...chiar daca acest lucru a insemnat sa fie singuri cu ei insusi.
eu sunt o persoana energica si simt nevoia in permanenta sa am o activitate,sa invat mereu lucruri noi,sa rad mult,sa fiu in 3 locuri in acelasi timp daca ar fi posibil....asta inteleg eu prin a trai viata din plin;am in jurul meu insa f multe persoane,care duc o viata mai putin activa,chiar monotona din punctul meu de vedere si care nu considera insa ca nu-si traiesc viata din plin.
"Daca iubesti pe cineva,ii ierti orice greseala;daca esti cu adevarat indragostit crezi ca a gresit din iubire..."