10 Octombrie, 2025, 07:16:00 a.m.
Totul despre Iubire

Autor Subiect: Gandurile mele zboara ...  (Citit de 29708 ori)

0 Membri și 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

15 August, 2007, 11:03:31 a.m.
Răspuns #30
Offline

inda


as cere Celui de Sus sa-mi dea o inima noua , una fara sentimente , fara amintiri , fara regrete ...

Ai grija ce-ti doresti ca s-ar putea sa ne indeplineasca ;)
Nu-ti dori asta caci va trebui sa inveti sa fii piatra. Asta inseamna sa nu traiesti, doar sa existi; e o varianta riscanta. La un moment dat incepi sa te complaci in ea si cand te trezesti si ti-ai dori din nou sa simti si sa traiesti e ca si cum ar trebui din nou sa inveti sa mergi in picioare.
sunt inda si numele meu e totuna cu vantul

15 August, 2007, 02:07:21 p.m.
Răspuns #31
Offline

Miss M.


E riscant intr-adevar si trist pe deasupra , stiu inda ... dar sunt momente cand pur si simplu asta imi doresc , sa pot sa fiu de piatra , sa ma trezesc intr-o zi , sa-mi revin in simtiri si s-o iau de la inceput ...
" Da-mi , Doamne , seninatatea sa accept lucrurile pe care nu le pot schimba , curajul sa schimb ceea ce se poate si intelepciunea sa inteleg diferenta ! "

28 August, 2007, 11:48:17 a.m.
Răspuns #32
Offline

Miss M.


Spune o vorba ca fericirea adevarata este totdeauna o clipa … asa sa fie ? Fericirea este o suma de clipe de vis risipite de-a lungul anilor ? … oscilam intre momente fericite si nefericite suspendate undeva in timp . Nu ma pot impaca cu chestia asta , o clipa dureaza prea putin si nu stiu de ce am senzatia ca pentru un singur episod de fericire platim intotdeauna mult prea mult … oare merita ? … Fericirea nu mai este un scop in viata mea , am renuntat sa mai traiesc cautand un imposibil , ceva la care atat de greu ajungi … de fapt , sincera sa fiu , in ultima vreme nu prea mai vad un tel in viata mea … in afara unui singur , vesnic si suprem dar care este mai degraba o motivatie de a trai decat un tel … ingerasha mea scumpa … ciudat ce putere iti dau  sentimentele de mama cand nu mai traiesti pentru tine sa poti trai pentru altcineva …

Asa … ce ziceam ? A , da - fericirea … oare este definita de zambete , de a fi impacat cu tine insuti , de a astepta fiecare rasarit de soare cu entuziasm , cu dorinta de a trai  cu recunostiinta de a fi in viata si a te bucura de oamenii din jurul tau , de sentimente si intamplari … da , sentimentele … tot la ele se ajunge din orice punct ai pleca . Totul in lumea asta depinde de sentimente , relatii de tot felul , prietenii , fericiri , nefericiri …

Fericirea mea … oare am fost vreodata fericita cu adevarat ? Se poate sa fi fost sau cel putin asa credeam atunci , dupa o vreme vezi lucrurile altfel . Spunea cineva ca fericirea este un tel care nu se atinge niciodata dar in cautarea lui merita sa mergi toata viata sau , in termeni liberi , speranta moare ultima - nimic mai adevarat dar , totusi , pana cand ? … pana cand sa-ti crosetezi iluzii care nu-si gasesc implinirea niciodata , pana cand sa tot cazi si sa gasesti puterea de a te ridica sa mergi mai departe , pana unde mai departe , as intreba … poate ca iluziile sunt cele care ne tin in viata dar vine o zi cand spiritul oboseste si cade istovit la pamant , s-a saturat sa astepte , sa spere , sa cada si sa se ridice … in ziua aia vede brusc lumea cu alti ochi . Am senzatia ca am ajuns la acel moment … ma simt ca un copil de 5 ani care a aflat ca nu exista Mos Craciun . Fericirea e o minciuna , o iluzie , o momeala inventata sa ne tina in cursa pana la sfarsit …
            furam clipe de la viata si ne amagim ca este un rost in toate ...

« Ultima Modificare: 28 August, 2007, 11:54:07 a.m. de LoveGirl »
" Da-mi , Doamne , seninatatea sa accept lucrurile pe care nu le pot schimba , curajul sa schimb ceea ce se poate si intelepciunea sa inteleg diferenta ! "

28 August, 2007, 01:38:50 p.m.
Răspuns #33
Offline

Lady Allia



 :'(...şi într-adevăr...unele femei iubesc prea mult!
Aceste femei sunt cu adevărat de cele mai multe ori un exemplu: un exemplu de mamă, un exemplu de soţie, un exemplu de iubită...un exemplu de femeie!
Ele ne arată ce înseamnă să renunţi uneori la tine pentru ceva sau cineva pe care îl pui mereu deasupra ta...aici...copilul!
E bine? E rău?
Nimeni nu poate ştii!
Poate doar timpul..., poate doar el să răspundă şi clipa aceea de fericire care într-o zi va veni să rămână nu să plece efemeră.

"ingerasha mea scumpa … ciudat ce putere iti dau  sentimentele de mama cand nu mai traiesti pentru tine sa poti trai pentru altcineva …"   - nu-i aşa?

nu-i aşa că aceste minunate făpturi...copiii îţi dau puterea, forţa, sentimentul că pentru ei şi lângă ei poţi face imposibilul?
Tot ea te va învăţa într-o zi draga mea că a lupta pentru EA...înseamnă a lupta pentru TINE!!!
Pentru tine, pentru zâmbetul tău şi vei înţelege atunci poate şi faptul că -
"fericirea trebuie să îţi fie un scop în viaţă...indiferent de cât de mare ţi-e neîmplinirea acum!"

Abisul...iubita mea...e făcut să stăm în el o vreme nu o veşnicie!
Abisul e făcut să avem locul nostru unde să putem îngenunchea...să putem urla, să putem muşca din ţărână...să putem să ne desfacem pieptul şi să murim câteva clipe nouă..., dar tot el există ca să ştim că putem privi în sus!
Deasupra fiecărei prăpăstii e o bucată de Cer şi o bucată de Soare!
Când vei fi pregătită să vezi că iluziile ţesute sunt defapt sfoara care te va trage la suprafaţă...ai să ştii!

A renunţa la tine şi la visele tale, la fericire şi speranţă...nu este bine! Puterea o ai acum, dar în timp ea va deveni calvar, răceală, priviri goale şi adânci în care copilul tău mereu va dori să planteze o steluţă...şi dacă la început va reuşi, mai târziu va plânge pentru fiecare steluţă care nu va mai ştii să licărească!
Nu suntem mereu tinere!
Nu vom putea mima fericirea toată viaţa!
Indiferent de cât de "moartă" este acum femeia din noi...ea există şi suferă!

Acum...ai ales o cale pentru îngeraşul tău şi mai mult ca şi sigur că este o cale bună...dacă într-adevăr a venit din suflet!

Într-o zi însă...sper să realegi o a doua cale...tocmai pentru că...un îngeraş ŞTIE şi POATE să te facă să simţi că nimic nu este pierdut când ai pentru cine şi pentru ce să lupţi: pentru fericirea voastră...a amândurora!

Nu ştiu dacă m-am făcut înţeleasă, nu ştiu dacă aş putea să îţi spun ceva care să te ajute acum...nu cred...dat fiind că am gustat şi eu locul în care te afli tu..., dar ştiu că tot ce ţi-am scris e din suflet pentru sufletul tău frumos şi tare mi-aş dori să te ştiu fericită..., tare mi-aş dori să reînveţi să crezi în Moş Crăciun...

Acum nu...acum Moşul doarme sub o pătură îngheţată de vise spulberate şi de frig, dar într-o zi..., poate într-o zi ai să ştii să îl aştepţi din nou în serile de Crăciun!


28 August, 2007, 02:06:01 p.m.
Răspuns #34
Offline

sunshine


 Ieri incercam sa alin durerea unui prieten......21 de ani( sunteti apropiati ca varsta nu?). Am sa-ti spun si tie ce i-am spus si lui:
  Eu nu am renuntat , am sperat atatia ani , am fost trantita cu putere la pamant , am stat acolo dar de fiecare data am avut un motiv sa ma ridic. Cu rani adanci care au lasat semne urate pe suflet dar care s-au vindecat. Mi-am pierdut increderea in mine , putin cate putin,dar mi-am recastigat-o cand mi-au fost rasplatite lacrimile si am devenit totul pentru un suflet .....un suflet care ma iubeste asa cum sunt eu, nu asa cum vrea el sa fiu. Sa spun ca exista fericire? Nu stiu, inca nu am atins-o. Poate nici nu am nevoie de ea. Vreau doar implinire, ca om.Si sunt convinsa ca am rolul meu pe lumea asta asa cum fiecare lacrima a fost varsata cu un rost.Probabil e un pret pe care trebuie sa-l platim inainte sa ajungem in locul unde sa ne oprim pentru totdeauna.
   Nu noi furam clipe de la viata. VIATA NE FURA CLIPELE CELE MAI FRUMOASE PENTRU  CA NOI , DUPA CE LE-AM GUSTAT, SA NE DORIM ALTELE( asta e viata...o nesfarsita dorinta , a noastra pentru noi, pentru cei din jurul nostru).
   Draga mea, in clipa in care am dat nastere unei vieti, am renuntat sa traim pentru noi, copiii nostri au capatat acest drept: TREBUIE SA FIM FERICITE PENTRU EI! EI SUNT FERICIREA NOASTRA! MAI MULT NICI NU NE TREBUIE!
   

 PS: am 38 de ani, plang ore in sir cand caut clipele de fericire din trecut ,  lacrimile de tristete se transforma in lacrimi de recunostinta cand privesc in ochii copiilor mei si sunt a naibii de mandra de ce vad: e meritul MEU, nimic nu m-ar face mai fericita decat sunt atunci cand baietii mei imi spun "STII CAT DE MULT TE IUBIM ,MAMA?"
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\'\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

28 August, 2007, 02:09:59 p.m.
Răspuns #35
Offline

amelie


uneori,cand suntem impreuna, as vrea sa uit ca trebuie sa plec...dar nu uit.Ar trebui sa ma simt umilita? Cred ca nu...pentru ca traim intre gratii. Oare chiar nimeni nu poate sa scape?Poate doar nebunii...ei sunt singurii suverani nedezmintiti.

doar pentru ca toate pasarile au aripi, nu inseamna ca zboara toate la aceeasi inaltime...

28 August, 2007, 02:25:21 p.m.
Răspuns #36
Offline

Miss M.


Multumesc pentru cuvinte fetelor ... nici nu stiu ce sa spun . Ideea e ca trec prin niste momente de gust amar in urma a tot ceea ce se intampla cu viata mea , cad si ma ridic , mereu aceeasi si intotdeauna alta ... stiu , stiu teoria foarte bine dar nu pot s-o aplic de fiecare data cand vine vorba de mine . Merg inainte asa cum am decis si stiu in sufletul meu ca este bine asa , ca asa trebuie sa fie , cel putin la momentul asta ... si nu-mi pare rau deloc pentru ca cel mai important lucru de pe pamantul asta pentru mine este copila mea . Pentru ea merita , merita tot si nu ma indoiesc nici o clipa de asta . Gandurile pe care le las sa zboare cand si cand pe aici sunt ganduri numai ale mele , cele pe care incerc sa le innabus , sa le las deoparte ... scrisul ramane in continuare o eliberare . Mai ratacesc cand si cand pe drumuri intunecate dar caut , mereu caut lumina si trebuie sa sper si de aici incolo ca voi da de ea in cele din urma sau ... ea de mine . Fiecare se lupta cu demonii lui ... si eu ma lupt cu ai mei .
Asta e viata , nu ? ... o lupta !  
« Ultima Modificare: 28 August, 2007, 02:31:23 p.m. de LoveGirl »
" Da-mi , Doamne , seninatatea sa accept lucrurile pe care nu le pot schimba , curajul sa schimb ceea ce se poate si intelepciunea sa inteleg diferenta ! "

28 August, 2007, 02:30:09 p.m.
Răspuns #37
Offline

Miss M.


Citat
uneori,cand suntem impreuna, as vrea sa uit ca trebuie sa plec...dar nu uit.Ar trebui sa ma simt umilita? Cred ca nu...pentru ca traim intre gratii. Oare chiar nimeni nu poate sa scape?Poate doar nebunii...ei sunt singurii suverani nedezmintiti.

Amelie ... nu traim intre gratii , nu e firesc sa fie asa , cine traieste intre gratii si le-a pus cu mana lui si cand realizeaza ce a facut e deja mult prea greu sa mai dea inapoi , cam asta se intampla ... nu stiu pe unde am auzit o vorba , lucrurile se aseaza in asa fel incat intotdeauna sa regreti prea tarziu ...
" Da-mi , Doamne , seninatatea sa accept lucrurile pe care nu le pot schimba , curajul sa schimb ceea ce se poate si intelepciunea sa inteleg diferenta ! "

28 August, 2007, 02:38:13 p.m.
Răspuns #38
Offline

sunshine


 Sigur, fiecare trecem prin starile astea, fiecare femeie are nevoie de ceva si pentru ea, de un suflet care s-o inteleaga, de un brat care s-o sprijine  atunci cand drumul e anevoios, fiecare barbat are nevoie de gingasia unei femei, fiecare om are nevoie de iubire. Dar fiecare iubire se castiga de unii mai usor, de altii ff greu.Daca unii  cred ca totul li se cuvine si uita sa  pretuiasca , exista si oameni care chiar au nevoie de cineva , un "tot" doar pentru ei. Trage adanc aer in piept, priveste doar inainte  . Vei intalni in viata mai multe obstacole decat crezi insa cum ar fi sa nu simtim ca trecem pe drumul nostru, ca existam si, mai ales, ca stim sa simtim, sa iubim si sa oferim?
\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\'\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\

28 August, 2007, 02:50:49 p.m.
Răspuns #39
Offline

Miss M.


Ideea ca sunt atat de bulversata ca nici nu mai stiu de ce am sau nu nevoie ... nu regret o iubire neaparat ci faptul ca lucrurile nu sunt la locul lor in general , cel putin , nu asa cum mi-as dori , ma refer la gratiile alea de care vorbeste Amelie , ca le-am construit in jurul meu de una singura , putin cate putin ... si cand am ajuns aici , am realizat , exista solutii dar nu am puterea sa intorc lumea altora cu susul in jos ca sa-mi fie mie bine . Eu am ales , eu am cules ... vom vedea ce va mai fi de aici inainte . Cum zici si tu Lili , viata ne rezerva multe surprize .
" Da-mi , Doamne , seninatatea sa accept lucrurile pe care nu le pot schimba , curajul sa schimb ceea ce se poate si intelepciunea sa inteleg diferenta ! "

28 August, 2007, 03:03:41 p.m.
Răspuns #40
Offline

Lady Allia



"nu regret o iubire neaparat ci faptul ca lucrurile nu sunt la locul lor in general , cel putin , nu asa cum mi-as dori , ma refer la gratiile alea de care vorbeste Amelie , ca le-am construit in jurul meu de una singura , putin cate putin ..."

defapt...asta regretăm aproape toţi atunci când ajungem să investim şi să ne investim în ceva sau cineva în care CHIAR am crezut...
privim în urmă fără să vrem şi descoperim că nimic nu e cum trebuie să fie şi nimic din ce ne împlinea măcar parţial nu ne mai împlineşte. viaţa a devenit un carusel, iar noi suntem ameţiţi şi obosiţi...nu ştim unde ne aflăm, de ce ne aflăm unde ne aflăm şi nici dacă vrem să fim altundeva...
categoric în mijlocul acelui iureş de sentimente şi trăiri...nu mai vrem nimic pentru noi...pentru că noi pe moment nu ne mai există nouă..., dar...este bine că "viata ne rezerva multe surprize" exact când nu le mai aşteptăm..., iar ele apar ca o recompensă a faptului că nu ne-am lăsat învinşi.
Barele...au să cadă într-o zi...pentru că nimeni nu e făcut să uite cu adevărat zborul şi aerul de dincolo de gratii!
Aşa cum am mai spus...timpul...ne ia, dar ne şi dăruieşte! Viaţa ne împinge cu nasul în ţărână, dar ne şi face vânt să ne ridicăm..., iar tu...eşti puternică şi sensibilă în acelaşi timp, dezamăgită, dar plină de sentimente minunate de dăruit şi primit...şi sunt convinsă că ai să reuşeşti...doar că unele lucruri se aşează la locul lor...în altă ordine decât cea pe care o aşteptăm!


29 August, 2007, 12:01:46 a.m.
Răspuns #41
Offline

Pensees


 

 Tot ce-i bun in viata.
« Ultima Modificare: 12 Septembrie, 2007, 07:48:52 p.m. de Pensees »

24 Septembrie, 2007, 12:15:17 p.m.
Răspuns #42
Offline

Miss M.


Eu si o foaie alba ... incerc sa culeg din gandurile care zboara si sa le asez frumos in locul cuvenit la mine in suflet , caut impacare cu fiecare gand salbatic , caut impacare cu mine insami ... E ciudat cum ne schimba uneori viata si intamplarile , omul de ieri ramane in urma si intr-o zi gasesti puterea sa o iei de la capat cu o inima noua , cu sentimente si senzatii noi ... Poate orice lucru are un rost in lumea asta , pana si nefericirea , te stergi de lacrimi si dintr-odata vezi lucrurile mult mai clar , poate uneori cautam cu disperare lucruri de care nu avem cu adevarat nevoie , poate iti ia ceva vreme sa ajungi sa te cunosti cu adevarat pe tine insuti , intelepciunea ti-o da numai timpul si obstacolele vietii . Evenimente recente m-au facut sa realizez ca sunt mama si sotie , in primul rand , si abia apoi ... femeie . Mi-am dat seama ca tin mai mult la familia mea decat tin la mine insami . E liniste si e bine , speranta a prins din nou culoare , aici e locul meu , aici imi sta bine , aici ma regasesc pe mine , asta e drumul meu ... Oamenii gresesc , si eu sunt om . E important sa avem intelegere pentru cei care ne gresesc si sa le dam sansa sa se indrepte ... nu se stie cand vom cere , la randul nostru , o sansa . Lucrurile de valoare se construiesc in timp , cu rabdare , speranta si iubire . Implinirea visurilor necesita lupta si depasirea obstacolelor tarie , trebuie pastrata credinta in fericire " la bine si la greu " .
Nimic nu e simplu , nimic nu e gratuit dar lupta face ca satisfactia sa fie nemasurata .
" Da-mi , Doamne , seninatatea sa accept lucrurile pe care nu le pot schimba , curajul sa schimb ceea ce se poate si intelepciunea sa inteleg diferenta ! "

15 Februarie, 2008, 11:21:55 a.m.
Răspuns #43
Offline

Miss M.


Atatea ganduri ce-mi dau tarcoale ... le-am tinut in mine atata vreme ca am uitat cum sa le las zboare , sa se astearna ordonat pe randuri , sa aiba o forma si un inteles concret . Ma gandeam la ziua de ieri , ziua indragostitilor ... am primit traditionalul buchet de trandafiri rosii si un inel frumos stralucitor , recunosc ca am fost magulita de ideea ca s-a gandit la mine . Ma uit in ochii lui si vreau sa spun ceva insa ma intampina o privire goala , transparenta care nu-mi spune nimic si toata emotia clipei se spulbera instantaneu . Se pare ca totul se rezuma la un schimb in cele din urma , el imi da un cadou eu ii spun te iubesc , ne pupam si ziua asta e perfecta caci fiecare si-a facut datoria . E trist ca ajungem sa facem si sa spunem lucruri doar de fatada sau cum bine zice cineva pe un blog de care am dat intamplator ...

Ai nevoie de o sarbatoare imprumutata ca sa-ti tapitezi pe fata o masca de om fericit si darnic , ai nevoie de scrisorelele altora de pe net ca inspiratie inainte de a-ti deschide gura sa spui ce simti - cand defapt singura portita pe care ai nevoie s-o descui e a inimii , dar lanturile indiferentei o stranguleaza in fiecare zi mai mult , ramanand agatata de un fir subtire .. care se degradeaza in timp .
Ai nevoie de momente si date speciale scrise intr-o foaie obisnuita ce se cheama calendar ca e al dracului de greu sa faci ceva prin care tu nu scoti un profit . Pacat ca adevaratele ‘profituri’ se vad in timp .. si se numesc regrete .. iar eu am un saculet plin in spate .


M-a pus pe ganduri ...
Poate sufar de prea multe sentimentalisme , poate pentru ca sunt femeie si vreau prea multe , poate nu ma pot impaca cu conceptia ca timpul trece si ia cu el intensitatea sentimentelor si transforma iubirea in altceva , mai altfel , mai pal , mai sec , mai sigur si totusi absent ... Poate ma simt neinteleasa sau singura , poate aberez ... oricum drumul asta e only one way to go , sunt constienta ca am sa merg inainte no matter what  pentru ca asta a fost sa fie iar viata nu este intotdeauna ceea ce ne dorim si chiar de ar fi .. ma irita gandul ca orice ai avea , tot iti va lipsi ceva la un moment dat . Si ca sa inchei totusi intr-o nota optimista citez din acelasi blog gasit intamplator ...

Simte atunci cand sentimentele iti joaca feste si-ti urca inima pana-n gat , iar fluturasii din stomac se joaca baba-oarba , pe aceeasi scara cu trepte mici si inguste . Lasa-ti parul sa fluture in voia vantului , fugi spre soare si asteapta apusul cu ochii limpezi .
Plangi atunci cand sfarsitul se pierde in zori ; cu lacrimi de fericire intampina un nou inceput la lasarea noptii .
Aduna regrete intr-un saculet , vor ramane amintiri intiparite in suflet pe care anii isi vor pune amprenta . Viseaza alb-negru , dar traieste in culori , deseneaza aripi chiar daca nu stii sa zbori .
Varsa-ti dezamagirile in ploaia de speranta - construieste-ti lumea in care greselile raman in urma , uitate de spinii durerii ce te-au marcat o vreme .
Imparte zambete , imprastie priviri senine si strange lacrimi la periferia povestii tale . Urmeaza-ti drumul impus de inima si invata sa folosesti ratiunea alaturi de ea ; e o carare scurta si stramba dar complexa si aparent simpla ..

‘Invata sa nu-ti pastrezi sufletul in gheata , caci la sfarsit e doar un cimitir si multa ceatza’



« Ultima Modificare: 15 Februarie, 2008, 11:24:35 a.m. de LoveGirl »
" Da-mi , Doamne , seninatatea sa accept lucrurile pe care nu le pot schimba , curajul sa schimb ceea ce se poate si intelepciunea sa inteleg diferenta ! "