stim cu totii ca exista f multe persoane orgolioase pe lumea asta. vi s-a intamplat vreodata sa regretati ca nu ati facut un anume lucru din cauza orgoliului? mai mult ca sigur... si totusi...
as putea da nenumarate exemple de persoane pt care orgoliile personale sunt mult mai importante decat orice altceva.stiti,sa aiba sentimentul ala ca oricat de nasoala ar fi o situatie,ei nu se preteaza la unele lucruri "umilitoare" (exemplu,sa recunoasca o greseala). unii pur si simplu ar lasa totul in jurul lor sa se destrame,doar ca ei sa nu isi recunoasca o vina, un defect ,etc...sau asa imi pare mie.
ma intreb de multe ori,de ce oare le e unora atat de greu sa recunoasca ca au gresit??? sau,nu stiu...daca au gresit si constientizeaza asta,macar sa spuna ceva! errare humanum est,se zice. oare gandul ca au gresit le distruge propriul mit de invincibilitate,de superioritate? pt ca ,pana la urma,trebuie sa recunoastem...orgoliosii se cred in general superiori celorlalti.
voi ce credeti,e atat de umilitor sa recunosti ca ai gresit? daca iti ceri scuze nu inseamna ca pleci capul,parerea mea... what do YOU think?
p.s. vad ca am deviat putin de la subiectul initial pe care vroiam sa-l discut. orgoliul intr-o relatie,isi are locul sau? sau el ar trebui inlaturat in viata ...sa-i zic...personala? ce credeti?