Uite cum fara sa-mi dau seama pasii mi-au fost calauziti spre acest locusor si pentru ca ma simt bine si e o atmosfera foarte placuta am sa iti spun hangita draga o poveste ,tie si tuturor acelora care poate ni se vor alatura aici pe bancuta asta in cantecul pasararilor ,la racoarea viei.
Se face ca odata ,nu de mult ,eu impreuna cu cel drag sufletului meu ne mutasem in una din casele acelea mari si pretentioase dintr-un oras cu mult zgomot si la fel de mult praf din cauza aglomeratiei ce era .Trecuse jumatate de an si noi tot nu ne gaseam locul ,fericiti eram e drep ,dar parca nu pe deplin :cine pretentioase,invitati peste invitati ,ceva nu era pe placul nostru.Crescuti fiind la sat unde roua diminetii ne alinta gleznele atunci cand ieseam la sapat in lunca prea greu ne-a fost sa ne acomodam cu acest trai mult diferit.
Intr-o zi ,de cu dimineata dupa ce ne-am spalat fetele inca somnoroase ,cuprinsi de melancolia vremurilor trecute ne-am hotarat ca e momentul pentru o alta schimbare si atata timp cat eram impreuna,puternici eram .Ce mai la deal la vale ,ne-am pus pe impachetate in zambete si veselie.Am tras trasura in fata casei si fara ajutorul nimanui ne-am incarcat cateva din lucrurile necesare si in ciuda curiozitatii vecinilor am plecat fara un cuvant in lumea mare,in cautarea unui loc mai bun pentru a ne adaposti iubirea.
Cutreierat-am sate si orase ,intalnit-am oameni plini de bunatate si veselie gata sa ne intinda o mana de ajutor in orice moment asa am ajuns sa poposim la o familie care pe langa o masa plina de bunatati si vinuri alese ne-a oferit si cate un cadou de fiecare sa ne aducem aminte ca odata ,candva am trecut printr-un loc in care oamenii nu si-au pierdut puritatea si bunatatea sufleteasca.Eu am primit o rochie traditionala tesuta in fire fine de matase si brodata cu culori pale ,iar el a primit o plosca cu rachie din prune de cea mai buna calitate.Cadourile le pastram si acum in cufarul cel vechi primit odata cu zestrea mea.
Am plecat cu inima curata la drum in cautarea unui sat care sa ne aline dorul de copilaria indepartata si l-am descoperit.Casa noastra este in constructie pe spatiul cumparat de la stat.
Ne-am asezat langa raul ce coboara de la munte unde diminetile-mi spal fata si-mi desmierd picioarele ,langa copacii batrani ce ne umbresc casa si ne racoresc somnul ,langa padurea de unde-mi adun mure si fragi pentru dulceturi.Acolo e casa noastra si de veti dori puteti pofti oricand in vizita.
Dupa cum am spus ,suntem vecini mai la distanta. Astazi s-a intamplat ca eu plictisita fiind pentru ca el lucreaza am plecat la o plimbare in padure si rau m-am dezorientat asa incat m-am ratacit. Dar ce intamplare norocoasa. V-am descoperit pe voi si pentru ca hangita mi-a potolit setea cu vinul alb facut din propria cultura am sa va rasplatesc pe toti cu turtele mele dulci pe care le prepar zi de zi pentru a le vinde dimineata in targul din apropierea satului.
Subiect: Varful cu Dor - Hanul Viilor (Citit de 755174 ori)
