Am simtit un freamat in stanga. Il cunosteam, am invatat sa recunosc gandurile prietene. Se adunau ziua si noaptea in albastrul deschis al unei sfere catifelate, se roteau suprapunandu-se, intersectandu-se, uneori dispareau topindu-se intr-o pacla fierbinte, rasareau iar din nimic. Lasau un zambet, un vers, un cuvant...
Mi s-au imbujora obrajii si un zambet se zbtea agatat in varful genelor.
Am inchis ochii si le-am strigat: Lorelei, |ngerMorT, Semira, just, nimeni, trubadur, friend, piratul, dia... Doamne, cate ganduri dragi erau... Le-am chemat in camaruta cu foc jucaus si iz de iasomie, le-am zambit. Nu a trebuit mai mult si...