Draga mea Steluta a Sperantei...

... in primul rand ma bucur sa iti citesc raspunsul la acest topic (si nu numai...

la acest topic). Ma bucur pentru ca nu ai sa iti dezmintesti niciodata frumusetea sufleteasca si nu in ultim rand felul tau frumos de a gandi si de a exista.
Filosofia iubita mea este o latura a umanitatii care nu are cum sa nu existe, deoarece ne caracterizeaza. Filosofam mereu...cand discutam intre noi, cand privim cerul, cand privim marea, cand privim un copil, o femeie, un barbat..., cand incercam sa ne exprimam gandurile, sentimentele...
Nu exista nici macar un om care sa nu fi filosofat macar o data in viata! Noi ca si oameni nu tindem catre filosofie ci traim cu ea, ne folosim de ea aproape zilnic si nu cred ca am putea exista ca si fiinte umane fara filosofie.
Despre iubire...nu cred sa fi incercat cineva vreodata sa dea vreo definitie..., cred doar ca a incercat sa exprime ceea ce a simtit la momentul respectiv, sau poate ceea ce il caracterizeaza pe el legat de acel sentiment.
Unii oameni vorbesc de iubire, iar ei se indragostesc toata viata... Noi ii negam, ii blamam, dar poate pentru ei aceea este iubirea. Unii iubesc o singura data in viata... Multi ii neaga deoarece nu cred intr-o iubire unica si pe viata...
Unii poate nici nu stiu iubi, vor sa iubeasca se straduiesc, dar pur si simplu nu stiu..., iar noi iarasi ii judecam...
Eu in ceea ce priveste iubirea, cred in faptul ca nimic nu este nou, nimic nu se reia...totul este la fel, difera doar modul in care fiecare om stie sa simta si sa traiasca ceea ce simte. Pentru a face acest lucru fiecare insa simtim nevoia sa fim acceptati de societate (oamenii apropiati noua sau oameni pe care nici macar nu ii cunoastem). Fiecare simtim nevoia sa fim aprobati in foarte multe actiuni pe care le facem...de aceea cerem pareri, dam definitii si scriem pe diverse siteuri..., deoarece simtim nevoia permanenta de a spune ceea ce simtim, ceea ce gandim, simtim nevoia de a cere pareri, de a ne confrunta si cu alte "modalitati" de a simti.
Deci vrem nu vrem...traim filosofand..., iar iubirea este cel mai frumos subiect al filosofiei umane..., pentru ca ea ne reprezinta cel mai bine ca si suflet si oameni.
...................................
iubirea?
un zambet,
o lacrima,
o floare,
doi ochii frumosi...
marea si pescarusii,
sunetul unui delfin,
o boaba de roua,
un licar de soare,
prea multa culoare...
un suflet,
vara frumoasa,
pasari pe casa,
o vrabie mica,
frunze de toamna,
fulgii de iarna,
urme pe nisip,
un copil mic,
o inima ce bate,
mana intinsa,
mana ce-i prinsa,
suras la timp,
suras primit,
lupta,
renuntare,
stele pe cer,
cuvinte ce pier
pe buze sarutate...
un infinit,
iubeste iubirea...
iubind sa fii iubit,
versul stirbit,
cuvinte si...iarasi:
suflet,
zambet,
doi ochii frumosi,
aer,
cer...
...................................................................
Oricate cuvinte as insira...iubirea tot nu poate fi exprimata ! Nu as putea sa expim niciodata privirea iubitului meu atunci cand ne vedem dupa o zi de munca...! Nu as putea niciodata sa exprim caldura palmei lui in timp ce eu dorm si el imi mangaie chipul...., sau viceversa, deoarece in dragoste totul est asemeni unui bumerang... pe masura ce daruiesti ti se intoace si mai mult...si mai mult...
Nu as putea sa exprim niciodata infinitul de culori din sufletul meu atunci cand ma tine in brate...

Va doresc tuturor sa ajungeti sa traiti o astfel de neputinta de a va exprima... Ar insemna sa iubiti si sa fiti iubiti cu adevarat !
