Am trăit opt ani singură în doi...până am înţeles că acolo unde există această cifră...singurătatea, tristeţea şi abandonul oricărei lupte...nu îşi are nici locul, nici rostul!
Am dorit un timp singurătatea în unu..., cea care să mă ajute să mă ridic, cea care să îmi dea libertate să mă regăsesc..., cea care să mă lase să mă prăbuşesc cu putere în adâncul meu să pot să mă ridic...
Dar...am renunţat la amândouă şi am preferat lupta! Am luptat cu mine însămi ca să vreau să văd soarele, zâmbetul, oamenii..., încrederea! Am luptat cu mine însămi ca să mă accept din nou ca şi femeie cu drept de vis, de viaţă, de iubire! Am luptat cu mine însămi ca să învăţ din nou să mă las iubită şi să iubesc!