DESCÂNTEC
(de rostit)
Gând hai-hui
peste grui,
visător,
umblător
peste verde
ce te pierde.
Mi-eşti străin,
gând hain,
gând de chin,
de amar
trist, hoinar,
fără har.
Dar mi-eşti drag,
gând pribeag,
şi te plâng
gând nătâng,
gând rotit,
de iubit.
Gând de ochi,
de deochi
de sprâncene
şi de gene,
gând de dor,
piei, că mor!