Singuratatea imi da fiori...

[just_a_tear]

   De multe ori m-am intrebat de ce sunt asa de singura sau mai bine spus de ce ma simt asa de singura?
  Cu toate ca sunt multe persoane in jurul meu fara EL sunt singura,ma simt foarte singura,am un gol in suflet pe care ,desi incerc sa-l umplu nu pot,chiar nu pot...
        Mi-e dor de vremurile de altadata,mi-e dor de el...
 Singuratatea imi aduce doar ganduri negre...nu reusesc sa fiu la fel ca inainte,nu reusesc sa fiu eu,nu pot sa fiu EU fara EL...
    Ati simtit vre-odata ca fara EL/EA viata nu are rost,viata nu mai este frumoasa?ce ati facut pentru a trece peste...?

[bke]

nimic, continui sa existi:)

[just_a_tear]

 Da...continui sa existi ,dar ce existenta...
   Probabil ca va dura doar o perioada...depinde de persoana ,poate ca intr-o zi ma voi trezi si ma voi intreba are rost sa ma plang?dar pana atunci mai este cale lunga...
   

[bke]

in ziua aia te vei descoperi si mai bine si vei invata ca e o mare pierdere de timp sa te plangi si poti face ceva in privinta asta

[bke]

...iar tu te termini psihic daca te gandesti la singuratate...daca ai avea alta preocupare nu ar mai exista acest topic, think about it..

[just_a_tear]

 Da ,dar cu toate ca incerc sa ma gandesc la altceva ,incerc sa "FUG DE EL"  cu cat vreau sa fiu mai departe de el ,el vine mai aproape de mine...
     Este in inima mea...dar cand ma gandesc ca nu il pot avea,cand ma gandesc ca sunt singura...mi-e groaza.
    Si toamna ma face si mai melancolica,mai nostalgica,mai trista...
    -cum sa fac sa mi-l scot din minte,din suflet?
   

[bke]

din cap nu ti-l scoti din prima, din inima..... sti si tu.dar speranta aia .... moare pana la urma si se stinge totul cu ea... moare tocmai datorita acelor activitati

[|ngerMorT]

In momentul in care el dispare din viata ta, o parte din viata ta dispare o data cu el...si e normal sa simti acel mare gol...e normal sa simti ca nu esti "intreaga" fara el...E greu sa umpli acel gol, cand cel ce a plecat e chiar cel pe care il iubesti...Si atunci cand nu ai de ales si stii ca trebuie sa te obisnuiesti cu ideea ca el nu va mai reveni in viata ta, e intr-adevar dureros...E absurd sa spui ca e usor sa trecei peste astfel de momente...dar daca nu ar exista speranta, daca nu ar exista incurajarile, unde am ajunge? Ne-am distruge incet, incet cu fiecare zi ce trece pana nu ar mai ramane nimic de noi...si ar fi pacat, nu? Incearca sa gasesti bucuria in simplul fapt ca traiesti, ca esti sanatoasa, ca ai o casa, parinti...sunt altii care nu le au nici pe astea...Stiu ca nu iti este de ajuns, si ca ai nevoie de el, dar gandeste-te ca totodata sunt atatea lucruri pe lumea asta de care sa te bucuri, si ca tristetea nu te va ajuta nicodata in viata...O lacrima te ajuta sa te descarci...dar mai multe te distrug...Zambeste Tear, cu bune, cu rele, viata e frumoasa!

[just_a_tear]

 Multumesc ingerash pentru incurajare...Stii ce se intampla?cu toate ca el a decis ca este mai bine PENTRU MINE sa iasa din viata mea,eu nu pot accepta ,ma crezi?inca sper ,inca visez la el...pur si simplu nu-l pot lasa in pace,nu pot sa-mi vad viata fara el...continui sa sper si cred ca voi fi dezamagita,dar ce pot face?
     Nu vreau sa raman singura,vreau sa revina in viata mea...vreau sa ma stranga in brate si impreuna sa uitam toate prin cate am trecut... (de-as putea dupa o singura lacrima sa ma opresc...)

[|ngerMorT]

Daca tu esti sigura ca cel mai bine pentru tine este sa fi cu el...dar sigura nu numai din ce-ti spune inima, ci si din ce-ti spune capul (ma gandesc ca el din punctul asta de vedere considera ca e mai bine sa nu fiti impreuna), si stii ca el te iubesti, atunci spune-i...Spune-i ca daca te iubeste si vrea sa fi fericita, sa fiti impreuna...ca esti rpegatita sa-ti asumi orice risc dar ca il vrei inapoi...

[just_a_tear]

 I-am spus...dar mai am de asteptat o perioada de timp,o perioada in care lucrurile se vor limpezii ...atat in mintea mea,cat si in mintea lui.,inima lui...
     Eu il iubesc ,dar asa cum am spus in singura mea poezie(dedicata lui) ...O LUME-NTREAGA NE DESPARTE si va fi greu,vom avea de luptat si nu stiu daca voi avea putere...(sunt asa sensibila...cu un cuvant ma poti face sa renunt la orice:( )
            Timpul face si desface...Nu trebuie sa fortam destinul,voi incerca sa il las pe el sa decida(timpul)...