cat sa mai pot?

[CLARA]

M-am gandit sa scriu..nu stiu de ce.poate pt ca asa sper ca ma voi elibera de pesimismul acesta fanatic care ma sufoca...sau poate ca nu.In fine...
povestea vietii mele e de fapt un roman cu multe volume,dar capitolele anterioare nu mai conteaza.Au fost multe...sunt oameni care-n-au trait intr-o viata tot ce am trait eu pana la varsta de 20 de ani.poate e bine...poate ar fi fost mai bine sa fiu un copil nestiutor.
   Cum spuneam...nu mai conteaza nimic din tot ce-a fost...inainte de EL.imi tremura mana cand scriu,mi se strange inima si ma doare fiecare rasuflare.Iubirea ar trebui sa doara?
  Cand l-am intalnit am avut un deja-vu,un sentiment ciudat...parca il cunosteam de o viata.I-am spus prietenei mele din prima seara ca omul asta e periculos pt mine.A ras....ar fi trebuit sa ma ia in brate si sa planga.
   M-am intalnit cu el de cateva ori si ma simteam extraordinar cu el....un barbat frumos,matur,inteligent si manierat.Ma rasfata ca pe un copil,Imi arata atata respect si era exagerat de atent.and ma ducea acasa imi saruta mana.N-a indraznit mai mult....am indraznit eu.
   Intr-o seara,l-am invitata la mine...ce occidental.
   Am baut ceva si am povestit....la inceput cate ceva despre mine.Apoi.,la un moment dat,nu stiu cum,m-am trezit in bratele lui....Ne-am sarutat prelung....apoi iar si iar.La un moment dat s-a oprit si m-a privit in ochi.Eu il priveam nedumerita.poate ca pare penibil sau cine stie,dar il vroiam in momentul ala...atunci...acolo.MI-a spus:
  --Trebuie sa iti spun ceva...pt ca nu pot ,nu pot sa te mint...n-ar fi drept.Stii...eu iubesc alta femeie...
   Am simtit atunci ca sunt o idioata si ma intrebam daca am ceva in cap sau il port asa....nu am zis nimic.A continuat el.Astfel am aflay povestea lui.Divortase in urma cu 4 ani pt ca se indragostise de o femeie...cea pe care o iubea si acum,dar care il parasise.A plecat in alta tara....fara sa-i pese ca distrus o familie.A incercat s-o uite,sa-si refaca viata,dar tot ce construia in lipsa ei se naruia cand ea venea in vizita in tara.Imi vorbea de iubirea asta ca despre ceva nelumesc,ca despre o boala fara leac,poate chiar  ca despre un blestem.....
    M-am gandit atunci pt o clipa ca ar trebui sa renunt....dar cum sa renunt,cum sa pierd?
Eu nu stiu sa pierd....i-am spus asa:
   --Nu conteaza.Ea nu e aici.Eu sunt aici si tu esti aici.Nu conteaza cat o sa fim impreuna...o noapte,o saptamana,o luna,un an...o viata....conteaza sa fie frumos.
  Mi-a zambit....ce cuvinte blestemate....m-am blestemat singura cu cuvintele acelea.
  Suntem impreuna de 4 luni....cata fericire scufundata in durere am simtit in timpul asta.Stiam mereu ca se va sfarsi...si se va sfarsi......Ea o sa vina de Sarbatori.Si cum sa-l condamn?Am stiu de la inceput adevarul...Am acceptam un compromis umilitor poate...dar l-am acceptat,nu-i asa?
   Dar cum as fi putut sa nu-l accept,caci il iubeam de atunci.Intreaga mea viata m-am gandit cum ar trebui sa fie omul ideal....si iata-l...iata-l cum pleaca din viata mea.E el..dar nu il pot avea....Nu-l urasc...a facut prea multe pt mine...
  AM povestit nopti intregi despre noi.Mi-a scris o scrisoare:
   "Iubita mea draga....stii deja ca te ador,ca tin enorm la tine.Cum as putea sa nu tin...esti o femeie extraordinara...esti frumoasa si atat de dulce.matura si intelegatoare si atat de inteligenta...Doamne...n-am intalnit niciodata pe cineva ca tine....dar..stii deja care e situatia.In plus esti atat de tanara...sunt 24 de ani diferenta intre noi....peste ani....off...lumea nu ar accepta,ai tai....atat de mult tin la tine....nu vei stii niciodata cat de mult...dar iubirea asta e un pacat....intelege...nu e firesc.Nu credeam ca m voi aprinde asa....sa nu crezi ca mi-e usor....nici nu vreau sa ma gandesc la ziua cand.....dumnezeule....uneori te iubesc...iarta-ma ca iti spun asta....dar asta simt....trebuie sa ne oprim iubito...e mai bine asa...."
  Cata durere si lacrimi....mi s-a naruit lumea...cred ca o sa inebunesc....nu stiu,nu pot,nu vreu sa traiesc fara omul asta!!!Si el nu ma vrea...sau cel putin nu ma vrea indeajuns.
  Am vrut sa plec,sa-mi fac bagajele si sa ma mut in apartamentul meu...sa il las singur...sa vada cum e....cand a vazut ca incep sa impachetez m-a privit cu disperare...:
  --Nu pleca...te rog...nu pleca inca!
  Si am ramas.Si-acum ma-itreb zambind cu amaraciune:
  "Oare cat sa mai pot?Nu mai conteaza nimic,nici principii,nici orgoliul meu de femeie?Oare nu am eu puterea sa merg mai departe?ce vreau de fapt sa fac?sa stau cu el pana la predarea stafetei?Il iubesc...doar asta mai stiu....Imi vine sa-i strig cat pot de tare,sa scriu pe case,sa dau anunt in ziare...sa stie toata lumea: VALENTIN...TE IUBESC.....la ce bun?

[lorelai]

Am citit povestea ta si am oftat la final.Daca ai stii cat seamana povestea ta cu a mea, cu mici modificari.
Stiu ce este in sufletul tau, stiu ca durerea este insuportabila, stiu ca te sufoca, stiu ca traiesti un blestem si mai stiu ca este cea mai groaznica dintre dureri.  

[CLARA]

stii toate astea dar nu stii ca am plans cand am citit raspunsul tau....asa e.....nu pot descrie durerea care imi sfasie sufletul.As suporta mai bine o mie de dureri fizice decat asta.As vrea sa gasesc o solutie,o caut cu disperare si simt ca sunt dispusa sa fac oricand orice doar pt ca acest om sa ma iubeasca.Azi la un curs de psihologie profa ne-a pus urmatoarea intrebare:
   "daca ati avea o bagheta fermecata ce lucru,acum imposibil ,ati face?"....
  Eu i-am raspuns::As vrea ca omul de langa mine sa poata sa ma iubeasca macar pe jumatate cat il iubesc eu"
  s-a auzit un oftat general.....am stiut ca aproape toti cei prezenti m-au aprobat prin acel oftat.....si totusi....nu am acea bagheta fermecata...pacat,nu?

[viulian]

Tu ai o bagheta magica sa stii, care poate face orice!
Dar doar cu tine.. si.. bagheta esti chiar tu!

Tu alegi cat sa ramai.. Initial ai acceptat sa fii cu el din egoism (doreai sa-l ai, probabil spunandu-ti ca ai sa reusesti sa-l schimbi, sau ca intensitatea iubirii tale sa-l schimbe..).. insa era inevitabil ca se va ajunge la situatii din astea imi pare rau ca suferi.
Sa stii ca si el sufera, pentru ca se simte scindat - vinovat cumva ca nu te iubeste, dar zicandu-si ca totusi iubirea lui cea mare e dincolo, si calcand totul pentru a ajunge..

Stii cand se va termina povestea ? Cand vei decide tu ca pentru tine s-a terminat..

[CLARA]

Cata dreptate ai!Dar tu nu stii ca eu nu stiu sa pierd.Si cum sa accept ca totul e pirdut.Eu sper,astept..ceva...orice....orice.Il vreau oricum...poate...totusi....uite.Acum eu sunt departe de el..sunt plecata in alt oras la o specializare.Ma suna de 3 ori pe zi,imi spune ca ii e dor de mine enorm,ca abia asteapta sa ma intorc....sa fac ceva,sa vin mai repede acasa.E ca un copil care desi stie ca asa ceva nu se poate....insista in rasfatul lui....toate astea nu conteaza?...Ce sa mai cred?

[viulian]

Stiu.........

Din pacate insa.. doar timpul le va rezolva, si ai sa vezi ca tot tu vei decide vei decide cand deja iluzia unei eventuale "normalitati" in viitor nu va mai fi suficient de reconfortanta pentru a compensa suferinta reala din prezent.

Dar stii unde e o problema ?
Tu n-ai sa-l mai poti iubi cu totul.. undeva in sinea ta tot o sa-i porti o ranchiuna pentru ca nu te-a ales pe tine. Si el .. undeva o va ura mereu pe cealalta pentru ca nu l-a ales pe el, iar pe tine te va desconsidera un pic in sufletul lui pentru ca a trebuit sa se consoleze cu tine..

SI poate acum ti se pare ca nu-l vei ura, pentru ca deocamdata nu-l stii al tau, dar dupa ce o sa-l stii.. o sa-i gasesti mai usor defecte

El poate te suna fiinca se simte vinovat fata de tine si incearca cumva sa te consoleze (stiu ca la un moment dat am fost si eu pun in situatia lui cumva..). Pe de o parte te-ar vrea.. dar pe de alta parte, cand e cu tine si suna ea.. cum se comporta ? Mmm ?

[CLARA]

uite....tocmai a intrat pe net.stia ca sunt pe net si a vrut sa imi faca o surpriza.nici nu stie nimic despre net sau mirc dar a rugat un prieten sa-i arate.am vb 2 ore cu el pe net.apoi m-a sunat sa imi spuna ca vroia sa imi auda si vocea.apoi la 5 minute ma suna iar sa imi spuna ca la siniu ninge.dupa alte 10 minute ma suna sa-mi spuna ca mi-a spalat camashutza de noapte si ca a impachetat-o si ca rade de 5 minute cand se uita ce mica e....sunt lucruri marunte,stiu,dar de ce le-ar face?poti face toate astea dintr-un sentiment de vinovatie?stiu ca se ascunde mult adevar in vorbele tale...dar daca mai exista un dram de sansa si noroc si pt mine...pt noi?

[viulian]

Da.. si asta e o caracteristica pe care o cunosc atat de bine de a igora dovezile contrare care vin si a le "vedea" doar pe cele ce pot fi interpretate intr-un sens pozitiv sperantei tale..

Ce as mai putea sa spun ? Ca poate te amagesti singura ? Ca vei suferi poate si mai rau decat ai suferit pana acum (gandeste-te cum vei dormi in noatea in care o sa-l stii in bratele celeilalte, sau macar fiind cu ea dar dorindu-si ca sa fie cu ea, si nu cu tine) ? Ca o sa-i porti inconstient pica ? Ca toate micile dovezi ce le vezi acum s-ar putea sa-ti apare drept invantilisme nashpa mai incolo, si ca o sa vrei un barbat adevarat, al tau, dar barbat ? Ca o sa te bucuri poate cand o sa-ti spuna ca intre el si ea nu s-a intamplat nimic, dar totusi o sa-l simti trist ca nu, si mai ales.. ca e fizic cu tine dar parca ar vrea altundeva ? Ca voi aveti nevoi unul de la celalat, dar fiecare viseaza la un altfel de celalat ?

iti dai seama, pot continua pe tema asta o gramada.

Mai e un lucru..
Starea ta se va termina la un moment dat.
Tu vei decide cand (atunci pe moment, o sa fie o revolta, o sa fie un moment in care pui piciorul in prag definitiv, chiar daca vor mai fi fost ceva tentative pana atunci)..
Si ruperea sper sa fie una definitiva, caci doar tentativele, cu reapropieri, etc, sunt mai agonizante chiar daca par mai suportabile..

Stiu ca vrei in brate la el si cu linistea ca el pe tine te vrea, dar.. trebuie sa treaca timpul ca sa inveti.

Asa ca ai grija de tine fizic, mananca, stai la caldura, si.. afectiv fa tot ce-ti vine. Ca e bine, ca e rau, ca da bine, ca pare rau, nu conteaza. Pare o agonie constanta si care nu se schimba, dar de fapt este o calatorie.. o sa iti dai seama de asta la sfarsit insa. Te vei regasi pe tine, stapana pe propriile dorinte, si nelasand pe nimeni sa te mai faca sa suferi. Rabadare..

[Semiramis]

draga mea,
iubirea doare. asa cum iti si da fluturasi in burta, mii. o buna prietena a mea spunea ca e mai bine sa iubesti, sa suferi din dragoste decat sa fii o leguma care moare incet langa cineva care nu mai iubeste si nu mai e iubit. daca se termina iubirea ta, nu plange prea mult. sunt sigura ca ai de unde iubi mai mult data viitoare. stii ca de multe ori iubirea nu este impartasita si o tragedie se petrece cu fiecare despartire. nu stiu daca de cuvinte de incurajare ai tu acum nevoie. iesi si simte mirosul cetii si al ploii.
oamenii sunt egoisti prin natura lor. asa poate fi si dragul tau. e prins de fantoma unei iubiri si tu esti prinsa intre ei...e trist si crede-ma ca si eu oftez alaturi te tine, care nu te cunosc si alaturi de cei ce ti-au citit povestea! e nedrept, asa e...ca sa -ti spun decat: curaj, draga mea! o sa treaca. atat cat tine, bucura-te de fiecare clipa ce-ti produce fericire si nu o lasa sa treaca plina de teama...sunt sigura ca vei trece peste asta!
curaj, inca o data!

[CLARA]

"Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca.Tot ce poti sa faci este sa fii o persoana iubita...restul depinde de ceilalti.

Am invatat ca poti continua inca mult timp dupa ce ai spus ca nu mai poti.

Am invatat ca scrisul ca si vorbitul poate linisti durerile sufletesti.

                                                 (Octavian Paler)

[criss]

Am avut o experienta asemanatoare. Stiu ca iubirea te face egoist si vrei sa ai totul pentru tine...cand iubesti esti capabil de orice sacrificiu, dar crede-ma ca uneori ne luptam in zadar. Nici eu nu am cedat, am luptat pana cand am aflat, cu stupoare, ca nu sunt singura ,,consolare"  - si povestea noastra a tinut 3 ani si .... degeaba...Ma doare sa recunosc ca am gresit, incapatanandu-ma ca-l vreau doar pt mine...Din suflet iti spun sa te mai gandesti....Ai viata inainte....Toate trec,mai greu,....dar trec...Ia o decizie buna...sa nu suferi mai tarziu....

[bke]

cateodata vine vremea cand nu mai poti... si simti ca trebuie sa pleci din lumea asta... dar ai puterea sa o faci? ca eu nu am reusit iinca.... dar pana la urma imi voi da seama cum se face

[andreiiorga]

Iubirea e sinonimul suferintei. Cand accepti sa iubesti, semnezi un contract tacit ca esti de acord sa suferi. In "clauze" ti se spune ca o sa fii fericit (a) pentru o perioada de timp, apoi va trebui sa suferi.
Cam asta e iubirea.
Acceptati-i riscurile sau imbratisati singuratatea!

[bke]

absolut corect.de ce fac astia filme de iubire cu "totul se termina cu bine" si au "trait fericiti pana la adanci batraneti" ?cred ca ii cam sperie realitatea sau nu vor sa o recunoasca...

[Deathkiss]

    Buna Clara...

Nu stiu de ce m-am bagat aici,eu,care nu cred in iubire,dar citindu-ti povestea recunosc ca m-a cuprins mai intai o furie oarba si apoi o tristete coplesitoare.Si toate astea pentru ca desi nu cred in iubirea dintre un barbat si o femei,nu pot sa neg ca am iubit oamenii...dar au reusit ei sa ma faca sa nu-i mai iubesc,e alta poveste...In orice caz,desi nu te cunosc pot sa-ti spun ca as vrea mult de tot sa te ajut cumva.Eu m-am pierdut pe mine,dar nu-mi place sa-i vad si pe altii la pamant.
  OK...De ce am simtit furie?Pentru ca omul ala poate se joaca cu doua suflete...el te are pe tine care ai face totul pentru el si care ti-ai calcat demnitatea pentru el(desi si pentru ca ai sperat ca-l vei castiga cumva si ca vei fi fericita,cred) si o are si pe ea macar de "sarbatori"
 De ce tristete?Pentru ca nu pot citi gandurile oamenilor...daca as fi putut m-as fi intalnit cu el si as fi aflat ce gandeste,apoi ti-as fi spus Omul e un scop si nu un mijloc...nimeni nu merita sa te joci cu el...
  Oricum ti-ai asumat un risc enorm,asa cum va trebui sa-ti asumi si consecintele...Daca nu te iubeste ma intreb de ce ti-a cerut sa nu pleci si de ce ti-a scris in acea scrisoare ca "uneori" te iubeste?Poate ca e confuz si nu mai stie nici el ce vrea.Poate ca va realiza ca te iubeste cand te va pierde(cum se intampla de obicei)...oare il vei primi inapoi?Sper sa-si dea seama la timp ce s-ar intampla cu el daca tu nu ai mai fii langa el.
  In orice caz...vorbeste cu el despre asta...daca n-ai facut-o inca...spunei ca te face sa suferi si poate va reactiona....Oricum e egoist:ar trebui sa fie prost(no ofence)sa nu-si dea seama ca-ti face rau si totusi nu iti da drumul...Ma intreb de ce?Daca ar fi un om rau nu l-ai iubi,nu?
 A fost un documentar pe Discovery despre dragoste si se spunea acolo ca totul e o reactie chimica cu care inima n-are legatura,ci creerul...o parte a creerului secreta o substanta care ar "intretine " dragostea...Poate creerul lui e defect
 Te rog totusi sa ai grija de tine,dar sa o faci asa cum trebuie...nu asa cum am eu grija de mine...si sa te gandesti la toate mai bine.Tu esti singura care decide cat mai poti...