Traim sau supravietuim...?

[Morticia9]

Fiecare din noi incearca sa TRAIASCA viata si nu sa o SUPRAVIETUIASCA. In acest scop ne gasim diferite modalitati de a TRAI : unii fac sporturi extreme, altii participa la diferite actiuni sociale pentru a se simti utili, altii isi gasesc refugiu in lecturi, mai sunt si cei ce-si indeplinesc constiincios indatoririle de serviciu, alte optiuni pot fi petrecerile... Voi cum va traiti viata? Sunteti siguri ca nu o veti regreta? Ce alte optiuni aveti? De ce nu le puneti in aplicare?

[androgin]

"A trai " si "a supravietui" sunt intr-adevar doua chestii disctincte, insa intre ele exista o stransa relatie de interdependenta...caci nu traiesti fara a supravietui si nu supravietuiesti fara sa traiesti...
Mai, pe parcursul anilor am invatat sa ma tem si sa ma feresc de superlative, augmentative, extreme...de ce? pentru ca mi-a fost dat sa traiesc SUPRAvietuind....
Si am acceptat repede toata aceasta stituatie...in fond cine eram eu sa contrazic "marele complot universal"?! :shock:

Uite, din punctul meu de vedere "a trai" inseamna a fi activ intr-un mod perceptibil pentru ceilalti...de aici si toata discutia despre cei care, spre bulversarea celorlalti, par a-si irosi viata...oare ei chiar se  gasesc intr-o stare de amorteala totala, oare ei chiar nu traiesc?! sau poate o fac discret, intr-un mod putin mai..hmm...egoist?!

[Un_Om]

Morticia9 deci eu sunt 98% ca nu imi va parea rau de cum mi-am trait viata pana acum.
De ce? pentr-u ca intotdeauna mi-a placut sa incalc regulile.
Ce am vrut sa spun prin asta?
Mi-am trait viata asa cum am vrut eu, si asa voi face incontinuare.

[Morticia9]

Uite, din punctul meu de vedere "a trai" inseamna a fi activ intr-un mod perceptibil pentru ceilalti...de aici si toata discutia despre cei care, spre bulversarea celorlalti, par a-si irosi viata...oare ei chiar se gasesc intr-o stare de amorteala totala, oare ei chiar nu traiesc?! sau poate o fac discret, intr-un mod putin mai..hmm...egoist?!

   Traim pentru noi sau pentru ceilalti? Modul in care ne aratam participarea la mersul vietii, poate fi aprobat, sau nu... Daca nu esti activ pentru ceilalti inseamna ca nu traiesti?..Amorteala totala se poate instala si la persoanele extrem de active.. Acum depinde la ce ne rezumam, la trairea(sau amortirea) fizica sau cea psihica...

[Nadia]

adevarul  e  ca  noi  oamenii  traim o  viatza  in  care  incercam  pe  tot  parcursul  ei  sa  o  facem  mai  buna,si  dupa  ce  am  reusit  la  batranete  tot  ce  am  agonisit  noi  lasam  la  urmasii  nostri  pt  ca  in  mormant  nimeni  nu  ia  cu  el  nimic.eu  una  imi  traiesc  zilele  ca  si  cum  fiecare  clipa  a  mea  ar  fi   ultima,niciodata  nu  stiu  exact  ce  voi  face  maine  pt  ca  fiecare  zi  trebuie  traita  la  maxim  si  eu  sunt  de  parere  ca  orice  individ  invata  din  propriile  greseli  dar  iar  fi  mult  mai  bine  daca ar  invata  din  greselile  altora,si  cu  toate astea  toata  viata  invatam  cate  ceva  pt  ca  viata  e  o  scoala  si  toti  o  urmam  chiar  daca  unii  dintr  noi  nu  reusesc in  final  sa  o  absolveze.daca  ar  fi  posibil  sa  schimb ceva  in  viata  mea  cred  ca  mi-as  schimba  modul  de  a  trai,adica  sa  traiesc  in  alt  spatiu,in  alta  tara  dar  nu  e  prea  tarziu  pentru asta  dar  deocamdata  trebuie  sa-mi  termin  studiile.

[Demrezel]

Io's de parere ca supravietzuim, invariabil. Faptul ca traieshti ie o consecintza a supravietzuirii. Asta ar fi un punct de vedere rigid shi mecanicist. Dar am impresia ca intrebarea era ceva mai subtila. Bineintzeles ca totzi dorim sa traim, sa facem ce vrem cu jegu sau splendoarea naoastra de viatza, nu sa supravietzuim. Dar (bineintzeles ca exista shi un dar) nu prea ie dupa noi. Daca ai norocul sa nu ai probleme materiale, ai toate shansele sa traieshti cum vrea mushciu tau, dar exista riscul sa te plafonezi, sa nu mai ai obiective, sa nu-tzi mai pese sau sa nu-tzi mai dai seama ca traieshti. Daca nimereshti in oala cealalta, cand trebuie sa-tzi cashtigi existentza, devi un supravietzuitor fara sa vrei shi tot fara sa vrei ajungi sa-tzi calculezi fiecare actziune shi fiecare decizie. Unii ar spune ca asta nu mai ie a trai, posibil. Parerea mea ar fi sa incerci sa fi fericit, daca eshti fericit automat vei simtzi ca traieshti indiferent de punctul altora de vedere, ca doar tu tre' sa traieshti nu ei, nu potzi trai viatza altuia. Cum se obtzine fericirea... Pai asta-i cu totul alta problema shi nu-tzi poate raspunde nimeni altcineva decat tu insutzi. In concluzie traim, fiecare in felul lui bineintzeles.

[Amun]

[size=15] Carpe Diem Baby! [/size][/b]

[Demrezel]

yeah, right...
chiar crezi in chestia aia? sau ala-i idealu' tau?
shi presupunand ca ala-i motto-ul tau, chiar asha te comportzi?
io nu shtiu pe nimeni asha... da' poate am ochlari de cal...

[Amun]

Demrezel: imi spui te rog ce te vezi tu facand peste 5 ani? poti sa imi spui? si daca poti, esti 100% sigur ca va fii asa cu crezi tu?

[OM3N]

Parerea mea este ca totusi supravietuim pentru a trai, de fapt nu exista verbul a trai fara a supravietui. Intr-adevar fiecare are un anumit mod de a-si traie viata, de exemplu un om prefera sa se suie undeva intr-un varf de munte si sa ramana acolo singur 3 luni pe an, altul prefera o discoteca plina de oameni, amandoi se simt bine in acele locuri iar daca ii vei intreba vor fi intr-un tarziu de parere ca au trait clipa. Consider ca pana la urma in viata merita sa traiesti clipa; este divin acel sentiment de nesiguranta amestecat cu surplus de adrenalina; unii considera ca a-ti trai clipa este un mod mult prea periculos de a-ti petrece viata, dar pana la o varsta merita totusi, dupa aia simti ca nu mai poti, ca ai imbatranit dar vei putea mereu sa privesti inapoi sa zici, da! intr-adevar am trait am vazut tot ce am putut vedea, am trait tot ce am putut trai si am supravietuit. Mie de un an de zile imi lipseste acest sentiment, mi-am gasit dragostea adevarata si in aceste clipe incerc sa o invat si pe ea ceea ce inseamna sa traiesti clipa si sa-ti traiesti viata. Consider, chiar daca imi lipseste, ca pana acum mi-a ajuns si o pauza n-ar strica.   Totusi supravietuim fara a trai...
                                                                                 OM3N

[Paul]

Sa tragem o linie si vom afla ca sursa "trairii" provine din acelasi izvor cu supravietuirea. Luam cat ne trebuie din produsul muncii pt supravietuire, iar de restul traim... Din pacate surplusul devine deficit in anumite culturi(nu dau nume) Aici se complica treburile...


Sa fiti iubiti....

[Morticia9]

Bllue .. sunt unele persoane care reusesc sa ajunga la supravietuire/traire, doar pe plan material (si asta dupa ani intregi de scoala), dar care sufletesc stagneaza - motivele pot fi nenumarate - la un nivel nici macar multumitor, fapt care-si pune amprenta asupra intregii existente.

[Paul]

Din pacate Dracul si-a bagat coada pana si in iubire. Si imi vine greu sa-mi inchipui o familie fericita care traieste in mizerie absolula. Poate nu gandesti ca mine, dar asta cred

[Iosif]

Votez pentru varianta lui Bllue. Fericirea este alcatuita din mai multe.. nu inseamna numai bani, nici numai iubire, nici numai orice alt ceva. E un amestec, din care unii cer mai mult, altii mai putin, dar pana la urma trebuie sa fie din toate cate putin.
In mizerie nu poti traii fericit, mai ales daca iubesti! De ce? Simplu. Poate nu iti pasa de starea ta, de ceea ce induri tu, dar iti pasa de cel de langa tine, si chiar daca va iubiti, tot timpul va fi ceva (acolo in subconstient daca nu indraznesti sa recunosti) care te va macina. Si.. eu nu numesc asta viata fericita.

Sa fiti fericiti totusi!

[Morticia9]

Inteleg punctul vostru de vedere .. traiul e trai atunci cand reusesti sa imbini si partea materiala si iubirea..

insa eu ma gandeam per total..
sufleteste vorbind, cand traim? uneori am tendinta sa zic ca am trait intr-adevar doar atunci cand am iubit.. alteori mi-amintesc cu drag de anii copilariei.. dar nu pot zice ca in rest nu am facut decat sa supravietuiesc.. care au fost momentele in care ati spus cu tarie ca traiti momentul.. traiti in prezent.. fara regretele trecutului si nici legati de speranta viitorului?