Ah, frunzele!

[Semiramis]

oare frunzelor...le este dor de mine?
de dorul meu, de dragostea mea pentru ele? oare ele mă cântă când cad? oare...
se întreabă ele când plec, unde sunt?
eeei, frunzelor, nebunelor!
funzele mă colorează în acaju, ruginiu sau violet? poate îmi fac părul auriu, iar ochii ca pădurea, frunzele mele...aleargă ele după mine?
ahhhh, frunzele!

[alexia]

Ah, frunzele...
            nelinisti, triste si reci, transformandu-se in nimic, sub pasii mei lenesi...
Ah, frunzele...
            priviri timide, aruncate pe furis spre un cer prea mare, prea gol, si prea departe...
Ah, frunzele...
            atingeri tandre, despletite nervuri imi biciuie simturile amortite...
Ah, frunzele...
            rebele cuvinte, verzi si nebune, inghitite in suspine de seara tarzie...

[Semiramis]

a mai trecut o zi. măsor timpul în frunze, iar viaţa în anotimpuri. mai trece o furtună peste ochii mei. doar frunzele se schimbă şi atunci mă întreb de ce oamenii nu o fac. cu dorurile şi cu speranţele lor mai îmbătrânesc un pic şi se revoltă.
a mai trecut o zi, pornim spre mâine, unii mai bogaţi, alţii sărăciţi şi înrăiţi. mai bolnavă, sau fericită, lumea e în continuă dinamică. doar frunzele se schimbă de la toamnă la toamnă, între doi ani.
a mai trecut o zi şi vor mai trece multe...
ahhh, frunzele, trec ca anii. ca anii mei...

[sarrazinul]

E toamna.. iar in parcul nostru drag,
frunzele-mi acopera genunchii!
E-atat de frig, si totusi este cald
Caci amintirile-mi imbujoresc obrajii!
.... Cred dragi mei ca toamna e o curtezana ce a fost si este muza  celor mai straluciti poeti ai nostri si nu numai!
Nu pot spune de ce, dar e una din iubirile mele cele mai statornice!!

[Estelle]

Cu ochii intredeschisi
incerc sa ma feresc de raza de soare
ce-mi mangaie delicat fata..
Nu vreau sa ma trezesc,
nu inca..
Te visam.
Ne plimbam prin padure,
era toamna,
ma priveai mereu si imi sopteai
“cat de frumoasa esti..
ma pierd in ochii tai asemeni frunzelor de toamna”.
Si te credeam,
in naivitatea mea am crezut ca fericire inseamna doar
Tu,
Eu,
Si-o toamna …

[Lorelei]

toamna se despleteste la marginea clipei de-acum
la mine in gand revarsand cohorte de frunze
se indeasa, se arunca, se ineaca frunzele sub stresini de gand...

ah, frunzele! frunzele! frunzele toamnei mele...


............................................................................................

uitata undeva pe noptiera copilariei mele
toamna imi zambeste
din frunzele moarte presate candva intr-un album.

[Semiramis]

frunzele par vesele, la sfârşit de august, între două nopţi fierbinţi. vântul nu le mai joacă prin ramuri, o fi plecat şi el să se răcorească mai spre nord. e linişte.
o să vină o toamă frumoasă, împresurată de ploi şi amintiri ale frunzelor trecute.
ahh, frunzele...cu dor de ele şi de zbuciumul lor, aştept septembrie...

[Lorelei]

Inima mea e o frunză. Nu-i spune despre plecări. Las-o să nu audă sunetul stins al paşilor tăi toamna, în fiecare toamnă... Seve îmi curg prin vene, târzii... şi inima mea ar înflori dac-ar putea, dar e o frunză. Pereţii camerei au devenit neîncăpători de când mă scutur de trei ori în fiecare seară, în fiecare anotimp, în fiecare veac... Şi totuşi şi totuşi… într-o bună zi inima mea frunză ar putea deveni albastră…

[alexia]

Inima ta albastra - cantec de toamna...

Pasesc usor de teama sa nu calc vreun gand ratacit prin frunze. Pasesc incet si nostalgia ce ma invaluie nu ma intristeaza. Zambesc... cineva imi vorbeste de toamna, de frunze... Zambesc, toamna asta are atat de multa viata si atat de putine cuvinte...

[Lorelei]

Pentru toti cei pe care frunzele ne-au strans aici in fiecare an...

[Semiramis]

frunze roşii râd în soare. vântul le adie uşor, ca o şoaptă. petale reci în asfinţit, frunzele spun poveşti.
ahhh frunzele, frunzele zăludele...cum dansează ele!
vântul s-a oprit. nici ele nu mai spun poveşti, pentru o vreme.

[Semiramis]

frunzele sunt despărţite de un ocean. o parte au plecat, o parte au rămas aşteptându-şi suratele. când şi când mai trimit câte o scrisoare prinsă de piciorul vreunui porumbel călător. sunt luni de-atunci. dar parcă au trecut ani...
mi-e tare dor de frunze...ahhhh, frunzele....

lorelei, sirenă...cum sunt frunzele la tine?

[Lorelei]

Primavara a inflorit undeva in afara in muguri grasi. In mine e inca toamna, o toamna frumoasa, insa, si senina... toamna frunzelor despletite, nebune, nebune...

[Semiramis]

la mine e primăvară lorelei. frunzele se ascund sub mugurii încă necopţi. mai aşteaptă o vreme. te mai aşteapta...

[Eve]

dupa furtuna
rugina-n seve pure-
pe ultima din frunze