Din ochii care au plans vreodata
Jelind amar un dor pierdut,
In veci nu se va sterge urma,
Oricata vreme a trecut.
O lacrima ce curge-n taina
Si se prelinge pe obraz
Este o poveste ce tradeaza o viata plina de necaz,
Din ochii plansii se tot rasfrange,
O fericire ce-a apus
Iar peste ei se asterne urma,
Acelor ochii care sau dus
Doi ochii care-mi farama firea
Si cand sunt tristi nu pot luci,
Ei dau ca soarele de iarna
Lumina fara de-a-ncalzi!!!