Adineaori venii şi eu. Abia am nimerit intrarea. Noroc cu o pereche de îndrăgostiţi, care se sărutau lângă Izvorul lui Cupidon, din liziera castelului. Asta înseamnă că îndrăgostiţii sunt pe-afară şi numai cei mai temperaţi, ca să zic aşa (care-au depăşit prima etapă a dragostei, numită de înţelepţii chinezi “Focul care arde”), intră-n castel nu atât să facă act de prezenţă, cât, mai ales, să discute despre artă în general şi-n mod concret despre poezie, despre proză şi bineînţeles despre fotografiile postate pe sait. I-am rugat pe cei doi îndrăgostiţi să mă ierte că-i deranjez, iar ei m-au înţeles şi mi-au arătat cum şi pe unde să intru.
…E frumos aici, în castel. Abia acum vă înţeleg, dragilor, pentru ce daţi fuga, seară de seară spre a vă întâlni în acest castel fascinant, cu lumini ca ziua, care, parcă, izvorăsc din aurul candelabrelor. Mă copleşeşte toată această splendoare, dar mai mult decât fastul interiorului, mă entuziasmează bucuria că vă văd.
…A, dar iat-o pe Black Rose, îmbrăcată într-o rochie vaporoasă de culoarea azurului, făcând reverenţe tuturor. E, într-adevăr, cuceritoare. Adevărul e că miniona asta ştie să se pună în valoare, prin felul cum se-mbracă… Dar, cine-i fata de lângă pian, care discută cu aprindere despre… despre (mă strecor până-n spatele ei şi trag cu urechea)… despre frumos şi frumuseţe? Abia când Semiramida ─ ducesă de Navarra, recunoscută ca printesă a inimilor frânte si a dorului de ducă, îi spune celei ce vorbeşte pe nume, îmi dau seama că fata nu e nimeni alta decât… Lorelei. Finuţă, dar cam sobră, păstând un zâmbet discret pe buzele-i senzuale, Lorelei este exact aşa cum mi-am închipuit-o: o prezenţă remarcabilă, care se reţine imediat prin timbrul plăcut al vocii, cu care ne învăluie, pur şi simplu, dar şi prin simplitatea îmbrăcăminţii ─ expresia bunului gust şi a cultivării frumosului, desigur… Tocmai explică celor ce-o înconjoară specificitatea modelelor greceşti ale frumuseţii antice, prin sculpturile lui Fidias, contemporanul lui Pericle… Interesantă tema. Văd c-au făcut cerc în jurul lui Lorelei, un tânăr cu plete negre, impecabil date pe spate ─ Robert, iar lângă el, iat-o pe Diana ─ prima moderatoare a cenaclului, ca alături de ea s-o recunosc pe Clara din Sibiu ─ o zvârlugă de fată cu ochii mari, iar în spatele ei pe Herra, care se întreţine cu Guardian Angel ─ maestra de engleză. În spatele lor, retras, văd un tânăr apatic ─ Just_a_Tear ─ despre care se spune că vine, din când în când, din Algeria, ca-n acest moment de sub portic să-şi facă apariţia o doamnă frumoasă, de 5 stele, Florentina-Alice (care-şi zice “Un Suflet”), purtând în mîna dreaptă un evantai ─ la ce i-o fi folosind? A, dar Flory-Alice se întreţine cu Lord Bayron (care-şi zice-n versuri “vânător de suflete”. “Vânătorul cu vânatul”, carevasăzică!). Numai că, după cum se vede treaba, poetul Bayron e doar în trecere… Ei, dar iat-o şi pe Desdemona, alături de prietena ei ─ Anuţa (Anamaria74 ─ cea cu lumânarea) şi pe Onlyu, cea cu privirea blândă, urmate de Furia Îngerului ─ acest tânăr isteţ, extrem de cultivat şi curtenitor, foarte drag tuturor.
Îmi ridic privirea către bolta castelului şi ce văd? De sus, de la balconul oficialităţilor, iată-l pe Iulian cu luneta la ochi. E firesc, îmi zic, pentru că Salonul Imperial al castelului (în care se desfăşoară ceremonia întâlnirii noastre), e vast, iar el trebuie să vadă dacă au venit toţi invitaţii, să ştie când să ordone servirea aperitivelor şi apoi a mesei, c-ar cam fi vremea. Şi-ar mai fi încă ceva. Dăunăzi Iulian îi şoptea prietenului său, Joey-Tatăl- Saitului (ca să vedeţi că la castel se aud… până şi şoaptele, că dacă nu s-ar fi auzit n-ar fi ajuns şi la urechea mea) că de când cu războiul din Orientul Apropiat îi e teamă să nu se pripăşească pe la castel vreun terorist, aşa că umblă numai cu luneta după el…
Ei, dar printre cei prezenţi, mai sunt şi alte persoane extrem de plăcute pe care, mea culpa, încă nu le cunosc, să le pot trece în Jurnalul Castelului…
…Uite că-mi place foarte mult la castel! Un lucru, însă, mă indispune: nu ştiu unde-i Alexuţa! Ieri mi-a spus că e-ndrăgostită. Ce-ar fi să ies afară, să dau o raită prin liziera castelului, să nu cumva să fie şi ea, acolo?
Subiect: La castelul SansSoucis (Citit de 448278 ori)
