Nu vreau sa te pierd,iubire...

[just_a_tear]

  Au trecut 4 luni de cand suntem impreuna...immhh..4 luni de fericire!
 De cand suntem din nou impreuna imi dau seama ca il iubesc pe zi ce trece tot mai mult (este normal) si odata cu cresterea IUBIRII ,creste si teama de a nu-l pierde.Mi-e teama ca voi pierde IUBIRE,FERICIREA...in definitiv VIATA deoarece fara iubire nu putem spune ca traim cu adevarat.
     Dar oare este normal sa-mi fie teama(ma intreb adeseori)?
                     
                     Lacrimioara.

[alex]

Sincer nu ar trebui sa ne fie teama ca o sa ne despartim de persoana pe care o iubim, dar fiindca vedem in fiecare zi ca cineva sufera din dragoste, ajungem sa ne gandim si noi daca intr-o zi nu o sa ni se intample si noua accelasi lucru,nu o sa ne parasesca iubirea ptr altcineva sau cine stie ptr ce, eu unu imi doresc sa raman cu iubirea mea toata viata dar cateodata simt ca o pierd si nu as stii sincer daca ar mai avea rost sa traiesc fara ea, oricum ea e viata mea asta stiu acum si daca ma ajuta putin soarta ne casatorim la anu,sper sa nu sufere nimeni din dragoste fiindca deja suferim mult din cauza altor lucruri

[un_suflet]

"de ce ti-e frica...nu scapi!" este la fel de valabil ca si "ce ti-e scris...in frunte ti-e pus"... sau "ce-si face omul cu mana lui"...etc...
Nimeni nu iti ofera "garantia zilei de maine"...nu stim nici macar ce ne aduce ceasul urmator... Atunci? Ce rost au aceste temeri? Daca fiecare din noi si-ar propune, ca momentul de fata sa il transformam intr-o amintire placuta zilei de maine....facand o bucurie cuiva...sau chiar noua insine...fara a astepta ca cel de langa noi sa faca primul pas...am pretui CLIPA si OAMENII de langa noi CU TOTUL ALTFEL!
Ieri este istorie....AZI este un DAR...Maine e iluzie...
TRAIESTE SI IUBESTE PENTRU ZIUA DE AZI!

[just_a_tear]

 imi propui sa traiesc CLIPA,insa eu ma gandesc la viitor ,la ziua de maine,ceea ce mi se pare normal.Nu pot sa ma gandesc numai la AZI.
   "ce ti-e scris...in frunte ti-e pus"... Oare ne este scris ceva?Cred ca viata noi ne-o facem ,dupa bunul nostru plac.Noi ne alegem drumul,noi hotaram pe ce cale apucam.
          Ce este DESTINUL?

[whiterose]

Lacrimioara, daca gandesti asa... "viata noi ne-o facem"......esti pe drumul cel bun. Iti impartasesc opinia. Cioran spunea ca "... daca alegem bucuriiile, le avem, daca alegem nefericirea, o vom avea si pe asta". Cred ca perceptia asupra vietii ne este modelata de convingerile noastre. Daca noi avem o parere buna despre noi, daca privim inainte cu optimism, viata ne va fi frumoasa, dar...daca vesnic suntem nemultumiti....si suntem "carcotasi'.....hmmm....vom avea motive sa fim suparati si nelinistiti!
Destinul?.....Uff..Parerea mea este ca ideea de destin este cel mai patetic mod de a fugi de raspunderea propriilor fapte.

[un_suflet]

Daca esti in stare sa iti petreci ziua de azi frumos cu zambetul pe buze...cine te impiedica sa o faci si maine? Ok! Vrei sa planifici de azi ziua de maine? FA-O fara sa gandesti negativ....fara DE CE?....DACA?....POATE...IMPOSIBIL!
Incearca, nu e greu deloc!

[just_a_tear]

 De ce abia atunci cand pierzi pe cineva,realizezi cat l-ai/ai iubit/-o ? de ce trebuie sa fie mereu asa?

[Guardian|Angel]

Pentru ca nu obisnuyim sa apreciem ceva ce deja avem.....stii,daca ar fi sa mor, as vrea sa am parte de o moarte groaznica,lenta, sa sfarsesc in chinuri....de ce?
Ca sa imi pot aminti cat de frumoasa este viata,mai ales cand traiam fericita!
intelege ce trebuie sa intelegi!

[just_a_tear]

 Sau atunci cand esti bolnav ,abia atunci realizezi cat de bine era inainte,dar ce pacat ca uneori nu mai poti face nimic sa te recuperezi,nici macar sa speri si atunci? sa nu-ti dai cu capul de pereti?

[Guardian|Angel]

nu....pentru ca...toate vor trece...durerea tristetea,fericirea,iubirea,tineretea,viata insasi....trebuie sa ne bucuram ca am putut trai asemenesa clipe...sa ne bucuram ca am pierdut,ca am fost bolnavi,ca am castigat, ca am trait!
unii nu au apucat!

[un_suflet]

Rebecka! Ai grija ce iti doresti...ca intr-o zi ai putea primi si sa nu stii ce sa faci...
Doreste-ti sanatate tie si aproapelui tau...este TOT CE CONTEAZA!

[DIANA]

Doreste-ti sanatate tie si aproapelui tau...este TOT CE CONTEAZA!
Cu faptul ca sanatatea este cel mai important lucru in viata incep sa fiu tot mai putin de acord. Ca e necesara, ok. Dar suficienta? Este suficient sa fii sanatos ca sa fi implinit? Cel putin asa reiese din cuvintele tale, suflete, si din vorba romanilor "Sanatosi sa fim!"

[Guardian|Angel]

ei bine DIANA sa stii ca sunt de acdprd cu sufletul....norocul ti-l faci cu mana ta....si doar asa vei fi implinit...si arunci cum sa iti faci norocul cu mana daca nu te poti ridica diun pat pentru ca acolo te-a tintuit o boala groaznica???

[un_suflet]

Diana! As fi curioasa care este parerea ta dincolo de sanatatea care este necesara... Ce anume este mai important sa fii implinit?
Ce consideri tu ca "te ajuta" sa nu pierzi....iubirea?
Multumesc Rebecka! 

[DIANA]

Pai eu va intreb pe voi si voi ma intrebati pe mine!
Ziceam in mesajul anterior ca sanatatea este NECESARA, dar cred ca nu este si SUFICIENTA pentru ca un om sa fie implinit. Si, pentru ca m-ati provocat cred ca un om care este sanatos dar nu are partasie cu Dumnezeu, nu va putea niciodata sa fie implinit sufleteste. Iar asta se rasfrange si asupra iubirii. Pentru ca aceasta partasie de care va spuneam inseamna multe: dorinta de a fi bun, bland, intelept, rabdator, si tot ceea ce presupune a fi iubirea. Si, bineinteles, binecuvantarea lui Dumnezeu.
Oamenii au tendinta sa spuna si sa creada aproape pe negandite ca daca esti sanatos totul se rezolva, poti sa le faci pe toate, "bine ca sunt sanatos!", etc. Iar eu vin si spun ca sanatatea singura nu este suficienta. Trebuie incununata. Nu e bine sa fie singura!