Perle culese de prin teze si extemporale

[Morticia9]

Perle culese de prin teze si extemporale:

   Strutul baga capul în nisip când e pericol ca acolo are el ouale si sa-si ia ramas bun de la ele.

   Desi pierd lupta, taranii lui Rebreanu au unele mici satisfactii cum ar fi: uciderea boierului Iuga, arderea conacelor, etc.

   A fost la fel ca în istoria cu Romeo si Julieta care au supt la o leoaica.

   Personajul lui Camil Petrescu are constiinta pura, dar încarcata. El priveste retrospectiv spre viitor si se izoleaza de cei din jur sinucigându-se.

   La sfârsitul romanului Ana Karenina îsi curma zilele, ramânând în continuare o mama buna.

   Meritul principal a lui Geo Bogza este ca el însusi este martor la ceea ce vede.

   Cronicarii munteni îi laudau pe stapânii lor cu cuvinte frumoase, iar pe dusmani cu ocari si insulte.

   Substanta cenusie este mai proeminenta la copii care pe masura ce cresc se împutineaza.

   Ionel s-a urcat pe un cal, a pus toba de gât si goarna la gura; cu o mâna batea toba, cu cealalta sufla cât putea în goarna.

   Imaginea locurilor natale i s-a imprimat din copilarie, puternic si colorat, pe retina creierului.

   Familie de cuvinte: magnetofon, telefon, microfon... sifon.

   Trubadurii aratau si calitatile unei fete sau ale altui obiect.

   Prof: declinati în propozitii substantivul "razesul".
Elevul:
Nominativ: Razesul este un cavaler. (Cine?)
Genitiv: Haina razesului este eleganta. (A cui?)
Dativ: Razesului îi mor copii de foame. (Cui?)
Acuzativ: Am întâlnit pe razesul la film. (Pe cine?)
Vocativ: Razesule, lupta pentru pace!

   Principiul soneriei este ca apesi afara si se aude înauntru.

   Anotimpurile care apar mai des în opera acestui mare poet al naturii sunt: primavara, vara, toamna si iarna.

   Dupa moartea paintiilor sai, Creanga si-a trait viata în continuare pâna în ultimii ani ai vietii lui.

   Din cauza conditiilor grele, Eminescu a murit de foame toata viata.

   Rebreanu ne înfatiseaza în "Padurea spânzuratilor" o padure plina cu pomi în care spânzuratii tin loc de crengi.

   Poetul cânta satul de care nu te mai poti desparti odata ce l-ai parasit.

   Datorita faptului ca Lapusneanu chinuia pe boieri taindu-le nasul, urechile, mâinile etc., el le-a devenit antipatic acestora.

   Toma Alimos se razbuna pe boierul Manea care l-a ranit mortal pe la spate cu ajutorul lasitatii.

[Morticia9]

   Lapusneanu era un tiran care gasea placere în schingiuiri adica avea cruzime statica.

   Mama lui Niculaies murise din frageda copilarie.

   Si atunci Ana se prabusi de pe abisurile fericirii.

   În "Miezul verii" femeia tine în brate un copilas de tâta care alearga în goana spre fântâna.

   Bozan n-a murit ca altii în lupta, ci când voia sa fuga, murise.

   În secolul al XV-lea limba vorbita de popor era considerata vulgara si n-o vorbea nimeni.

   În "Pastel" vedem o batrâna care alearga agale prin linistea noptii cu taciuni aprinsi în mâna.

   Întâmplarile povestite s-au petrecut vara trecuta, mai exact într-un satulet oarecare.

   Si asa, dând de bucluc taranul din "Arendasul român" pleaca multumit acasa.

   Felix si Otilia fiind lipsiti de dragoste paterna si-o acordau reciproc.

   Conflictul nuvelei se termina la început cu moartea eroului.

   Eminescu arata ca fonfii, flecarii si gusatii se adunau în sfatul< BR tarii sa-si satisfaca nevoile.

   Ienachita Vacarescu a lasat urmasilor sai Vacaresti un testament scris într-un ritm saltaret.

   La noi, berzele se înmultesc înca din zbor.

   Abia atunci îndragostitul vazu ce scrie pe geamul cunoscutei florarii:"Flori".

   Arendasii fara mila storceau pe tarani pâna la ultimul bob de grâu.

   Pretuirea pe atunci a scriitorului dupa moarte o cunostea Eminescu din experienta personala.

   Asa e omul: nu-i vine sa creada ca moare pâna nu închide ochii...

   Padure virgina este o padure în care mâna omului n-a pus niciodata piciorul.

   Toate comitetele au început sa se retraga atunci ca sa treaca timpul.

   Strutul baga capul în nisip când e pericol ca acolo are el ouale si sa-si ia ramas bun de la ele.

   Patria a trecut prin mai multe modificari ca: trestie, plop, stejar, adica din epoca de formare pâna la cea de neclintire, socialism.

   Tara noastra a fost macinata de lupte externe.

   Azi luptam pentru îmbunatatirea cât mai profunda a trecutului si pentru tot mai luminos.

   Limba nu ne-a putut-o lua, pentru ca, vorba poetului, "e o comoara în adâncuri înfundata, pe mosie revarsata".

   Poporul român s-a format prin casatorirea barbatilor romani cu fetele dacilor si invers.

   Vazând-o singura pe drum pe Vitoria, taranul a avut impresia ca e nemaritata si s-a comportat în consecinta.

   Caragiale este autorul schitelor si nuvelelor sale, ca sa nu mai vorbim de teatru.

   Cea de-a doua faza a creatiei lui Eminescu s-a deosebit de prima si a urmat dupa aceasta.

   Personajele din "Neamul Soimarestilor" sunt reprezentative pentru secolul XVII pentru ca au trait epoca aceea.

   Romanul "Rascoala" culmineaza la sfârsit cu un deznodamânt tragic.

   In poezia lui Topârceanu gâzele, gândacii si insectele, cum e cotofana, stau de vorba: "Ce ne facem fetelor ?".

   Cruciadele sunt niste razboaie organizate de papalitatea nobilimii din orientul de apus pentru cuceriri de teritorii.

   Ludovic al XVI-lea era regele tarii. El tinea cu Franta deoarece era bun prieten cu Danton. Taranimea era împotriva Frantei deoarece Franta voia sa ocupe tara lor. Insurectii din Paris auzind ca Ludovic al XVI-lea tine cu Franta, la 1 august 1792 au propus sa fie spânzurat.
   Franta devine republica!

   Cosbuc cânta fetele care vin la râu cu fusta ridicata pâna la brâu.

   Pasa Hassan este rugat de Mihai sa lupte ei amândoi, dar el fuge miseleste si se lupta prin intermediul ostilor.

   Viata albinelor e primejduita mereu de insecte ca : tântarul, viespea, soarecele si ursii care se urca în fagi unde sunt albinele strânse în colonii si depun miere.

   Mie îmi plac povestile -scrie un elev de 10 ani- fiindca au în ele un melancolism care ma face sa dorm.

   Imi plac povestile -scrie colega lui de banca- fiindca sunt cu zâne care câteodata visez ca sunt chiar eu.

   Romantismul apare într-o epoca de framântari cataclizmice în care omul, cel mai nobil animal, este ridicat în slavi.

   Caragiale caracterizeaza personajele chiar prin contrastul acestora de a parea ceea ce în realitate nu esti, totodata chiar prin vorbele personajelor, autocaracterizarea sau prin limbajul defectuos al personajelor si prin vorbele altora despre acestia.

   Ca orice poezie simbolista, aceasta poezie a lui Bacovia ca lungime este scurta.

[Morticia9]

   Asa cum arata Ion Creanga, in familiile de tarani barbatii erau numai niste termeni ajutatori asupriti de femei.

   Mircea cel Batrân sta la un discurs cu Baiazid.
   Acesta îl primeste cu obraznicie si-l face în tot felul ca pe o albie de porci.

   Poema "Miorita" circula pe baza orala, adica nu a fost scrisa din motive tehnice.

   In codru, acolo unde românul si-a aflat totdeauna un sprijin, îsi va gasi si tânara fata fragii si capsunile ei.

   Fata de taran descrisa de George Cosbuc este o realitate palpabila.

   Ciobanul "Mioritei" a spus ca la cap sa-i puie diferite fluiere.

   ...Sinteza este o comparatie. La teza nu scriem ca la Eminescu gasim... la Labis gasim nu stiu ce. Sau ca la Eminescu gasim vara si la ala altceva. Nu asa se face o sinteza. Principalul e sa nu fie greseli de ortografie.

   Pastelul nu este în fond decât sufletul poetului îmbalsamat în natura.

   Cei care comit greseli sunt penibili de pedeapsa.

   Primavara e cald si pasarelele se întorc din tarile calatoare.

   Datorita geniului sau, Ion Creanga a ajuns sa fie tradus în toate colturile tarii si chiar peste hotare.

   Spre deosebire de tragedie, într-o comedie deznodamântul se termina de obicei vesel.

   Atunci când un Aprod Purice îi da calul sau, acesta se face movila pentru ca mai târziu sa ajunga boier.

   Batrânul Dan traieste într-o pestera care-i da un aspect grotesc.

   Tipatescu se purta cu nevasta lui Trahanache asa ca si cum ea n-ar avea sot. Ii trimite scrisori de amor, vorbesc amândoi ca niste îndragostiti si asa mai departe.

   La începutul piesei, Catavencu este agresiv pentru a admira scrisoarea, iar în finalul piesei când pierde scrisoarea este servil, lipsit de orice gest umil.

   Toate personagele din "O scrisoare pierduta" sunt lipsite de incultura.

   Deseori Caragiale demasca moravurile mosierilor de a da nas copiilor lor.

   Politistul Prispanda vorbeste numai cu perle.

   Ora exacta a plecarii trenurilor e de obicei mai devreme sau mai târziu, cum e norocul.

   Acolo, la izvor, Labis aude detunatura pustii care constituie moartea gingasei fiare.

   La nunta lui Calin, popa este un bondar lenes si gras care nu-i mai tace gura cântând cântece lautaresti.

   Trebuie sa facem o temeinica analiza, nu numaian analitica, dar si sintetica.

   Cristofel Columb a plecat în America unde s-a însurat cu o bastinoasa.

   Estuarul este o pâlnie care se baga pe gura unui râu ca sa se largeasca.