Am creat un demon!

[Guardian|Angel]

da,din nefericire,am creat un demon....si acest demon sunt eu...am suferit atat de mult,m-am inchis atat de mult in mine, incat nu mai sunt capabila de acele sentimente nobile si inaltatoare pe care le simteam inainte...nu mai pot iubi, nu mai pot darui cu inima deschisa, nu mai pot zambi celui ce are nevoie de un zambet...nu mai sunt in stare sa fiu ...un om.....am atat de mare nevoie de ajutor, incat nu il gasesc nicaieri....am ranit prea multa lume...am facut prea mult rau prin indiferenta mea...a trecut atata timp...oare mai pot fi eu cea dinainte...cea care iubea....suferea??fiindca pefer de 100 de ori suferinta decat ...sa fiu ca un teren sterp....incapabila sa iubesc...si cred c intelegeti ce e un teren sterp...ei bine...asa ma simt si eu acum....am atat de multa nevoie de ajutorul vostru prieteni....

[Mr. Pheonix ...]

 hy R. am citit cuvintele tale si cred ca nici nu stii cat de bine te pot intelege , sunt , un soi de iceberg si crede-ma ca nu ma prea laud cu asta, de fapt daca stau bine si ma gandesc cred ca imi vine destul de greu sa recunosc , dar asta e povestea mea, iar acesta este topicul tau , eu ca consider sincer ca demonul despre care vorbesti este un scut, este un alt tu care se manifesta ca o un raspuns extrem la o parte plina de sentimente care exista in tine , fapt ce reiese si din puterea de a suferi si deci "per a contrario" si de a iubii , eu cred (lucru pe care ar trebuii sa il fac si eu) ca trebuie sa-ti accepti suferintele si sa le consideri ca o parte din trecutul tau , (o parte de la care sunt sigur ca ai reusit sa inveti multe  ) , incearca  din nou sa "zambesti" sa "iubesti" , dar fa-o din interior spre exterior nu astepta pe altcineva sa te faca sa  simti ceva pentru oricat de mult ar incerca cred ca cel mai bine te cunosti tu
am spus inca unei persoane acest lucru si acum ti-l transmit si tie cu toata caldura incearca sa " dansezi ca si cum nu ar fi nimeni acolo sa te vada , sa canti ca si cum nu ar fi nimeni acolo sa te auda , sa iubesti fara frica de a fii ranita si sa traiesti fiecare clipa ca si cum ar fi ultima "

"Căci nu te-nalţi până nu cazi,
Cu fruntea jos, în pulberea amară.
Iar dacă-nvii în cântecul de azi,
E c-ai murit în lacrima de-aseară. "

[Maria]

    Ptuuu! Rebeka draga dar urat ai numit topicul asta! Parca ma apuca zbarlitul Rebecka draga numai cand citesc. Oricum zbarlitul  este dat doar de titlu si nu de tine. Sunt sigura ca esti o fata draguta, buna(la prezent nu la trecut) dar poate usor ranita de cei ce-ti sunt aproape(de fapt fost aproape). Incearca, este doar o parere si nu un sfat, sa fi mai optimista. Sti, de multe ori noi oamenii sau romanii in principal suntem obisnuiti cu o expresie care dealtfel ne este ,,tic'': ,,Ce vrei sa schimbi tu lumea?" Da, Rebecka draga poti schimba si tu lumea, si eu si oricare dintre noi,...de n-o facem noi atunci cine?!
    Poate nu-i cazul sa spun dar si eu am trecut prin foarte multe-n viata, si-am invatat ca modestia  si credinta sunt reguli de baza. Poate-ai sa razi dar am invatat sa nu ma gandesc(de dat nici nu mai vorbesc) la a da cu piatra.
      Rebecka draga, nu ma gandesc eu la a da cu piatra, dar, minciuna si ipocrizia nu le suport.
        Si uite-asa, cu gandul la a nu gandi la piatra m-am vindecat si-mi este bineeeee!
                            Sa-ti fie bine, Maria

[Iosif]

am suferit atat de mult,m-am inchis atat de mult in mine, incat nu mai sunt capabila de acele sentimente nobile si inaltatoare pe care le simteam inainte..

Vezi tu?.. la mine e exact invers. Eu m-am obisnuit sa las mereu de la mine. Acum, cand am punctat in sfarsit pe acea faimoasa litera I, am constatat ca.. am ramas aproape singur. Nu am prieteni, nu am prietene, am o iubita, si atat. Restul.. sunt degeaba, nimeni, absolut nimeni nu e acolo cand am eu nevoie. Eu am fost pentru toti. Nu imi pare rau, dar lucrul acesta se va schimba de acum incolo. Am dat ultimatum la toti, au ras de mine, au zis ca aberez. Daca ceea-ce simteam eu e aberatie pentru ei... in cazul asta am sa ii scutesc de aberatile mele pentru totdeauna.
Poate ca acest raspuns trebuia scris la subiectul despre prietenie, dar de vreme ce am inceput aici am sa termin aici.
Nu stiu daca exista prieteni adevarati, poate ca sunt intr-un moment in care nu mai cred in ei. Poate ca e mai bine sa te inchizi in tine, poate ca e mai bine sa nu iti mai dai iubirea atat de usor, poate ca.. poate ca.. Dar.. oare sunt in stare de asta? Sper sa am puterea sa fiu. M-am invatat sa fiu bun si intelegator cu toti, lasand mult prea mult de la mine, deschizandu-mi sufletul fata de multi care nu meritau.

Ca si concluzie am sa iti dau sfatul pe care am sa incerc sa il aplic si eu. Respecta, imprieteneste-te, iubeste, dar ai grija pe cine. Tine mine: respectul, prietenia si iubirea trebuiesc castigate! Lasa-i sa concureze pentru acel loc din sufletul tau, iar daca consideri ca il merita accepta-i.

Sa fi iubita.

[HERRA]

R, sper sa iti revii! Cu mine nu ai fost deloc asa cum spui tu ca esti....sau vrei sa ma faci sa cred ca ai jucat teatru?
Toti aveam astfel de momente in viata! Totul e sa stii sa treci peste ...'ce e val ca valul trece, tu ramai la toate rece!'...
Iti doresc bafta....si putere sa treci peste tot ceea ce ti-e scris! Nu uita, atat primiesti cat poti duce!

[Guardian|Angel]

nici nu pot descrie in cuvinte lupta ce se da in sufletul meu...intre bine si rau,intre iubire si...nu..ura nu,dar indiferenta ,da!sunt atatea forte care incearca sa puna stapanire pe mine...nu stiu...de asta scriu...de asta urlu dupa ajutor,dupa ajutorul vostru prieteni...nu vreau sa fiu un monstru ...vreau sa iubesc...vreau sa fiu fericita...nu cred ca cer prea mult...vreau sa pot zambi din nou...si sa o fac din suflet,ca intotdeauna...nu vreau sa fie un zambet fals,nu vreau sa fiu doar o persoana in plus la masa vietii...am nevoie de ajutor...ajutati-ma sa inteleg...lumea s-a intors cu susul in jos...si singurele persoane carora le mai pot cere inca ajutorul,sunteti voi,PRIETENI!

Inca odata....VA ROG SA MA AJUTATI....

[da_na]

ai devenit cea ce spui tu deoarece iti este frica sa iubesti mai bine spus iti ie frica de momentele neplacute de dupa o relatie frumoasa .......nu trebuie sa generalizezi si ai sa vezi ca totul dupa un timp isi va reveni la normal.......raul pe caer spui ca lai facut nu lai facut intentionat ca daca ii laceai voit nu tiar fi parut rau de acest lucru sunt sigura
         TOUL O SA TREACA CAPUL SUS

[Guardian|Angel]

nu imi e frica sa iubesc...nu mai pot...si nu mai am pe cine...toti cei ce au fost in viata mea m-au facut sa sufar...nu imi pot aminti momentele frumoase petrecute alaturi de cel pe care l-am iubit,fara sa imi amintesc cat m-a facut sa sufar....si conteaza in inima mea mai mult suferinta decat fericirea.....ajung sa ma intreb daca si atunci am fost fericita sau doar mi s-a parut...nu mai stiu ce e cu mine....am ajuns la stadiul in care nu ma intreb daca mi-am irosit viata...ci ma intreb care e rostul meu pe lume...pentru ce traiesc?

[Mr. Pheonix ...]

Azi ma simt putin mai analitic , asa ca perimite-mi te rog sa fiu asa si cu tine ,
 ai spus " nu imi e frica sa iubesc" de aici deduc ca in adancul sufletului tau esti convinsa ca inca mai poti , pentru ca nu ne poate fi frica sau nu, de ceea ce suntem convinsi ca nu mai poate sa ni se intample, de asemenea aceasta expresie nu poate fi valabila pentru ca dragostea de multe ori nu este o manifestare constienta de vointa , ci tine foarte mult de natura omului, iar daca poti sa suferi crede-ma poti sa si iubesti.
de asemenea ai afirmat "nu mai pot " , deci ai putut si asta nu se pierde, faptul ca acum consideri ca nu mai poti este, cred eu, normal , constientul tau a "perceput" atat "placerea" unei relatii de iubire  cat si durerea cand aceasta relatie s-a destramat , iar ultima cred ca inca  e mai puternica .........
 "nu mai am pe cine" deci, rezulta ca constient sau inconstient cauti , deci speri, si asta pentru mine este o dovada infailibila ca lumina dragostei inca palpaie in tine , ia asteapta pe cineva capabil sa o vada si sa stie sa o alimenteze ca ea sa poata straluci asa cum o facea odata.
       am observat de asemenea cum poate inconstient ai trecut de la plural la singular , ceea ce ma duce la gandul ca, desii au fost mai multe persoane in viata ta , doar unul a contat cu adevarat pana acuma , persoana pe care poate, ca o condamni cel mai mult pentru starea ta, dar, de care, cred ca daca esti sincera cu tine, te leaga si multe momente frumoase .
"mitul printului" asa cum imi place mie sa il numesc, il vad prezent si la tine ,acesta ne face sa ne imaginam o dragoste speciala, care sa se diferentieze absolut de restu , si sigur ca atunci cand iubim speram ca aceeasta sa fie dragostea cea "mare" , ei cand realizam ca nu a fost , pentru a ne apara "visul" si speranta apar intrebari de genul am fost cu adevarat fericita , iar raspunsul de cele mai multe ori este "nu" pentru ca ,cum altcumva am putea merge mai departe.
ei in sfarsit ca sa iti raspund si la intrebare traiesti pentru mine pentru ca daca nu ai fi "tu"eu as fi foarte foarte singur si mi-as pune aceeasi intrebare 

     in speranta ca nu te-am suparat prea tare (chiar daca poate am fost total pe dinafara pe aici ) te  R . si bafta
   
 

[Guardian|Angel]

nu m-ai suparat chiar deloc domle ... chiar m-ai facut sa zambesc...mi-a placut raspunsul tau...traiesc pentru tine...iti multumesc pentru cuvintele frumoase...acum voi incerca sa diger toata informatia...te anunt cand mai am ceva de zis....cand mai cad intr-o depresie....sper nu foarte curand...

[Guardian|Angel]

putin cate putin, demonul incepe sa dispara...cineva m-a ajutat....as vrea sa ii multumesc asa cum merita....iubindu-l...si o voi face...insa nu acum...e prea devreme...promit insa ca o voi face!
il voi face fericit...si vom fi fericiti!
sa stiti ca m-ati ajutat enorm....dar el ma va facesa iubesc din nou!!!STIU ASTA,SIMT ASTA!

[charlie]

Bravo tie 

[Guardian|Angel]

Numai ca...exista in inima mea, o incapere, una micuta...e incaperea amintirilor...si intru din cand in cand acolo, si ...cand ies, sunt iar cuprinsa de deznadejde,de indiferenta..m-am inselat cand am spus ca acel el,ma va face sa iubesc din nou...nu iubesc,si imi doresc tare mult sa o fac..dar pe cine?Dar cum?
cum sa pot face asta cand nu am iubire nici pentru persoana mea?
Unde esti tu, cel pe care il astept de o viata???
Unde esti???fa-ti aparitia, sa pot sterge amintirile, si sa`mi fac altele noi impreuna cu tine?
Apari, sa pot scapa de demonul indiferentei ce salasluieste`n mine!
Caci atat de mult imi doresc sa o pot face....

[desdemona]

Va aparea...va aparea...eu sper,eu cred in asta.Tu?

[Guardian|Angel]

Da si eu sper, insa la capitolul crezut, incep sa ma indoiesc de toate...sa incep oare sa cred acum intr-un vis??chiar daca e unul frumos, nu stiu daca se merita....dar imi doresc atat de mult sa se adevereasca!