10 Octombrie, 2025, 05:14:56 p.m.
Totul despre Iubire

Autor Subiect: Arcasul si tinta  (Citit de 4126 ori)

0 Membri și 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

16 Septembrie, 2005, 08:40:30 p.m.
Citit de 4126 ori
Offline

Lorelei


"Un arcas bun atinge tinta chiar inainte de a trage." (***)

Nu stiu de ce, citind acest citat m-am gandit fara sa vreau la Don Juan (deh, obsesiile  ;D ;D). Dar desigur ca citatul se refera la mult mai mult decat atat.
Atunci cand vrem cu adevarat ceva cu toata fiinta l-am obtinut pe jumatate fie si numai prin forta credintei ca il vom obtine. Se spune ca regina Spaniei i-ar fi zis lui Columb inainte de plecarea lui spre "Indii": "Mergi tot inainte, si daca pamantul pe care-l cauti nu exista, fii sigur ca Dumnezeu il va crea inadins pentru a-ti rasplati indrazneala". Cat de important este sa ne dorim ceva cu adevarat? Suntem in acest caz arcasi care deja am atins tinta, desi sageata nu a plecat inca? Sau e numai o iluzie, o poveste pentru oameni necajiti?
Amintirile au un singur cusur: ne viziteaza in fiecare zi.

16 Septembrie, 2005, 10:31:27 p.m.
Răspuns #1
Offline

Semiramis

Global Moderator
tinta e dorinta.
ceea ce dorim se intampla, dar numai atunci cand o facem simplu, fara alte ganduri, bune sau rele...fara indoieli, fara grija ca ceea ce ne dorim nu se va implini sau nu meritam.
nu trebuie sa fii arcas bun sa sa iei tinta in catare si sa o dobori.
trebuie doar sa doresti. neconditionat.

daca o luam mai pragmatic, fiecare tinta isi are arcasul ei. fiecare tinta trebuie doborata. atunci intervine tot dorinta dar secondata de vointa absoluta, de lipsa de sentimente. doar transpiratie rece.

si ca final (momentan) "sa avem grija ce ne dorim caci s-ar putea sa ni se intample"
« Ultima Modificare: 17 Septembrie, 2005, 09:53:40 p.m. de Semiramis »
Whatever happens, happens for a reason!
Orice se intampla, se intampla cu un scop!

18 Septembrie, 2005, 06:20:33 p.m.
Răspuns #2

amath

Vizitator
Nu tine. Adica dorinta nu tine locul increderii de sine. Cineva poate sa-si doreasca ceva cu toata fiinta lui, in lipsa increderii ca o poate face, sau in lipsa unui precedent ("am mai facut-o"), sansele de izbanda nu sunt marite de intensitatea dorintei. Sa comparam situatia cu un arzator: dorinta e scanteia sau o flacara pilot, iar increderea de sine este aerul necesar arderii. Fara scanteie, flacara nu se aprinde, dar fara incredere, focul nu poate fi intretinut. Nu stiu cat de reusita e comparatia, dar mie mi se pare ok.

26 Octombrie, 2005, 07:15:27 p.m.
Răspuns #3
Offline

bongolicina


 Este vorba despre gandul care anticipeaza orice actiune... inainte de a face ceva te imaginezi facand acel lucru. Daca simti ca nu vei reusi sau daca simti ca nu meriti sa reusesti, in mod cert nu vei reusi.
Si chiar daca plecand la drum cu hotarare si deja simtind gustul succesului ce va sa vina, nu reusesti din prima, acestea doua (hotararea si anticiparea succesului) te vor mobiliza exact cat timp va fi necesar pentru a duce la bun sfarsit ceea ce ti-ai propus.... si iata cum reusesti sa atingi tinta inainte sa eliberezi sageata!

03 Martie, 2006, 10:01:06 p.m.
Răspuns #4

furia ingerului

Vizitator
Dorinta nu poate crea concreteturi. Admit ca implinirae unei dorinte se poate suprapune ideatic practic peste insasi existenta ei...ca si cand ea exista acolo dinainte dar ambitia noastra a facut-o cu adevarat reala. De parca din dorintele noastre ar germina o multitudine de realitati...
Mult prea utopic.
Dorinta este mai degraba zvacnirea musculara ce acordeaza firul subtire al abilitatilor noastre cu sageata motivului pe care-o trimite cu taria increderii spre tinta reusitei...
Chiar daca tinta n-a fost atinsa, daca toate cele ce-o preced au insemnat lupta titanic...arcasul isi va gasi implinirea.