Tema cu "pentru ca..."

[Lorelei]

titlul poeziei va fi De ce iubim...... (si aici e un spatiu liber in care completati voi cu ce vreti "de ce iubim iarna", "de ce iubim marea" "de ce iubim pisicile" "de ce iubim salata de varza" nu stiu, orice). Conditia este ca tot al doilea al treilea vers sa inceapa cu "pentru ca" asa incat toata poezia sa fie cumva un raspuns la intrebarea din titlu.

[|ngerMorT]

de ce iubim...iubirea?
pentru ca avem prea multa dragoste in noi...
pentru ca suntem oameni...pentru ca dragostea se face-n doi...
pentru ca totul e iubire...si noi iubim totul!
pentru ca soarele rasare dimineata ca sa iubim!
pentru ca soarele apune din acelasi motiv!
de ce iubim...iubirea? pentru ca ne face fericiti!
pentru ca sarutul tau plin de iubire ma invie...
ma face sa vreau sa traiesc, sa zambesc...sa iubesc...
de ce iubim... iubirea? ca sa intrebi tu! si apoi sa te sarut! sa te alint!
si sa-ti spun ca iubesc iubirea... pentru ca poarta numele tau!

[Robert.]

  Ingeraşo, mi-a placut! Felicitari!

[|ngerMorT]

Daca ti-a placut asa mult, uite ti-o dedic tie! Iubire pe numele ei Robert. Ce zici? De fapt...ce zici sa scrii si tu una? Sa te felicit si eu pe tine! Hai ca stiu ca ai potential

[Robert.]

Ingeraso, tu profiti ca prietenul ti-e plecat 3 saptamani, crezi ca nu m-am prins? Oricum, multumesc pentru dedicatie. Potential am, dar e negativ la ora asta! Sa asteptam sa vina vara, a se schimbe vremea sau sa fiu un pic mai liber.

[Robert.]

Ah, mi-am amintit, tu erai cea care trebuia sa ne scrii o poezie cu titlul "de ce iubim... somnul", nu?!

[|ngerMorT]

Hahahah...nu-mi aduc aminte sa fii promis asa ceva, dar m-ai nimerit in orice caz Dar problema se pune la modul: de ce iubim somnul... dimineata! ) Hai c-o fac si p'asta, promit! Dar acum sunt cam... somnoroasa 

[Robert.]

Somnoroasa? Pai la tine acum e dimineata sau abia te-ai trezit? Curat nimereala! Vezi prin "Poze utilizatori".

Vise faine! Si eu am ceva treaba!

[charlie]

si tu acum... e week-end, lumea doarme mai mult.... 

[|ngerMorT]

De ce iubim (iubesc eu) somnul....dimineata?
Pentru ca-i dulce si ne gandim oricum ca-i lunga viata..
Ce mai conteaza inc-o ora, cand perna e atat de moale...
Si paturica e calduta, si-i frig afara...
Cand visul e la punctul culminant...
Si efectiv nu vrei sa iesi din pat...
Cand te gandesti ca tre sa mergi la scoala...
S'acolo oricum o profesoara-o sa te'adorma...
De ce iubim somnul de dimineata..? De lene...

[Lorelei]

De ce iubim...

Pentru că uneori e mai uşor să iubeşti decât să urăşti
şi oricât te-ai chinui nu poţi rămâne indiferent,
pentru că dimineaţa viaţa pare trăibilă
când ai în faţă o ceaşcă mare de cafea cu lapte
pentru că din când în când cineva îşi zâmbeşte din toată inima
pentru că-n ochiul iubitei se răsfrâng infinituri mărunte
pe care niciodată nu le-nţelegi
dar doamne cât de tare-ţi doreşti să fie ale tale
pentru că într-o dimineaţă ţi-a înflorit cactusul
(care va să zică nu l-ai udat degeaba doi ani de zile)
pentru că în nici o colivie nu te simţi mai îngrădit ca în tine însuţi
şi totuşi ştii bine că uşa rămâne întotdeauna deschisă
pentru că în fiecare zi îţi zici „lasă că mă fac eu mare”
şi deşi eşti „mare” de mult tot mai închizi pumnul promiţându-ţi răzbunări imaginare
pentru că uneori laşi frigul să-ţi pătrundă în oase
numai şi numai ca să îţi demonstrezi că mai poţi simţi ceva
pentru că visezi color chiar dacă dorinţele par poze în sepia
pentru că singura formă de a merge mai departe
e uneori uitarea
pentru că te „cutremură diferenţa dintre tine şi firul ierbii, dintre tine şi lei”
şi-ntotdeauna vei fi invidios că altul înaintea ta a ştiut să spună lucrul ăsta
în atât de puţine cuvinte
pentru că îţi doreşti întotdeauna ce nu poţi avea
pentru că uneori îţi bate cineva la uşă
chiar când credeai că nimeni nu o va mai face vreodată
pentru că te încântă ideea de a pleca într-o aventură plină de primejdii
lăsând în urmă tihna vizuinii tale de om „fericit”
şi chiar dacă întotdeauna îţi spui că vei pleca data viitoare
perspectiva rămâne şi-o uşă deschisă
pentru că atunci când ai pierdut tot şi crezi că nu mai ai nimic de pierdut
întotdeauna se mai găseşte câte ceva
şi totuşi de cele mai multe ori începi să urci din nou
pentru că ai momente în care îţi zici că viaţa e o curvă
şi-o spui cu toată forţa urii tale care te-a-nvăţat de mic să nu înjuri
pentru că singurul gând care te face să te trezeşti luni dimineaţa
e gândul la week-end şi la ochii iubitei
pentru că mâine ştii că vei simţi din nou palma iubitei mângâindu-ţi obrazul
chiar dacă „mâine” e uneori extrem de departe
pentru că uneori vezi frumuseţea lumii de pe acoperişurile de ţiglă roşie
şi te întrebi ce formă de orbire te-a lovit până-atunci
pentru că fluturii trăiesc doar o zi
şi fără să vrei mulţumeşti în gând de fiecare dată că nu eşti fluture
şi totuşi omidă fiind jinduieşti la ziua de glorie când vei fi fluture
şi nu e nimeni să înţeleagă toate astea
pentru că de fiecare dată când plângi din cauza iubitei
îţi promiţi că e ultima dată
şi asta e poate singura promisiune pe care n-o vei respecta niciodată
pentru că ieri şi mâine sunt iluzorii
şi totuşi nici ziua de azi nu e foarte reală
pentru că uneori eşti spectatorul propriei vieţi
şi nici măcar nu apuci să te odihneşti când se întâmplă asta
pentru că vei pune în balanţă toate de mai sus şi va trebui să alegi dacă iubeşti sau urăşti
pentru că în nici un caz nu vei putea rămâne indiferent.

[Lady Allia]

de ce iubim trăirea

pentru că nici un sentiment nu vine singur
pentru că nimic nu este întâmplător
pentru că existăm din acelaşi "pentru că"
doi oameni s-au iubit...sau
pentru că a existat o întâmplare
care iarăşi ne duce la un cerc vicios...."pentru că"...
pentru că iubim şi pentru că ne place să fim iubiţi...
pentru că urâm câteodată şi pentru că apoi
ne pare rău că am strivit o gâză sub degete...
pentru că lumea este rea şi
pentru că lumea este bună,
pentru că oamenii mor
şi pentru că spiritul lor dăinuieşte...
pentru că inima ne dictează să lăsăm prejudecăţile
şi pentru că raţionalul ne dictează să nu urmăm inima
pentru că de obicei nu facem nimic din ce visăm
pentru că atunci când ne împlinim visele
suntem fericiţi....pentru că ...
pentru că sunt stele...pentru că este lună...
pentru că este soare....pentru că sunt flori
pentru că există zâmbete dăruite la timp
şi pentru că sunt zâmbete care te urmăresc toată viaţa...
pentru că cineva ţi-a atins sufletul întâmplător
şi pentru că nu îl vei uita niciodată...
pentru că numeri ca un copil iubirile
şi pentru că ea este numai una
pentru că sunt visători şi pentru că sunt oameni care sparg vise
sub pumnul crud al egoismului
pentru că există acest pentru că
sunt multe rele şi bune....
vise şi realităţi,
zâmbete şi lacrimi,
iubiri şi revanşe....şi asta pentru că...suntem iremediabil oameni

[Lady Allia]

pentru ca traim jumatati de masura
ne place sa privim marea ce-si sfarma valul de tarm
pentru ca valul ne atinge rece glezna
ne retragem tacuti pe dune de nisip cald si-n-elator
pentru ca stelele cad si se spulbera
ne punem dorinte care nu se vor implini
pentru ca fulgii sunt puri si jucausi
ne place sa ii tinem pe palme pana devin lacrimi
pentru ca ploaia cade in boabe marunte
ne place sa ne jucam in balti murdare de pasi
pentru ca nu intelegem aproape nimic
ne place sa credem ca maine va fi mai bine

[Lady Allia]

pentru ca existi am invatat sa exist si eu frumos
pentru ca zambesti am invatat sa pasesc zambind
pentru ca stii plange nu mi-a fost teama sa plang
pentru ca stii asa frumos sa imi saruti sufletul
stiu ca nimic si nimeni nu poate sa imi faca rau
pentru ca iubesti atat de curat si frumos
am stiut ca tu esti ingerul de la capatul tutror
gandurilor mele

[sunshine]

  Pentru ca existi, am invatat sa sper,
   Pentru ca zambesti, am invatat  sa alung tristetea,
  Pentru ca siu plange nu mi-e teama sa tip,
  Pentru ca stie asa frumos sa-ti sarute sufletul
  Stiu ca mai exista ingeri si iubire,
  Pentru ca iubiti atat de curat si frumos
  Stiu ca nu sunt singura,
  Pentru ca am vazut ca exista ingeri,
  Visez si eu la ingerul meu.