
dinou printre voi prieteni!de data asta am mare nevoie si de parerile si sfaturile voastre.Curand va trebui sa iau o mare decizie iar aceasta decizie practic este peste puterile mele ma gandesc intr-una care sa fie decizia cea mai buna,cum sa fac sa fie bine si sa nu sufere nimeni.Am senzatia ca din problema mea e imposibil sa nu sufere cineva orice decizie a-si lua.deja stiti povestea mea defapt o parte din ea.am sa incerc sa va explic cat mai clar ceea ce se-ntampla in momentul asta in viata si sper din suflet ca impreuna cu voi am sa reusesc sa iau decizia cea mai buna.stiti deja ca persoana pe care eu o iubesc a fost despartita de mine timp de 3 luni si ceva.In aceste 3 luni am incercat sa dau de el,am incercat sa-mi dau seama daca el ma uitat sau nu,am vrut sa afle ca defapt il iubesc si sunt alaturi de el.I-am trimis 3 scrisori,la niciuna nu am primit raspuns,practic 3 luni de zile nu am stiut nimic de el,decat ca este blocat in casa si nu are voie sa ia legatura cu nimeni.Dupa 3 luni de zile mi-am zis ca e timpul sa-mi ascult prietenii si sa-mi vad de viata mea.eram practic sigura ca nu mai insemn nimic pentru el,credeam ca a renuntat la aceasta relatie si eu sunt singura care mai atarna de niste frumoase amintiri.asa ca am inceput o relatie dupa 3 luni,o relatie cu o persoana cunoscuta si de el,cei doi se cunosc si inca din copilarie.Aici cred ca am facut o mare gresala.Cand am inceput aceasta relatie mi-am dat seama ca este o gresala dar e tipu de care aveam atata nevoie

.Tot ce am putut face a fost sa ma rog ca el sa nu ne vada impreuna prea curand deoarece nu vroiam sa sufere si nu stiam daca mai insemn ceva pt el.pe amandoi ii cheama adrian.ironia sortii cred.primu este persoana pe care o iubesc si al doilea este persoana de care aveam nevoie si pe care mi-am dorito dintotdeauna.Aseara eram la prietenu meu in camera ne pregateam sa iesim in oras cu niste prieteni,in timpul asta am primit acest mesaj :"imi pare rau ca te-am dezamagit si nu m-am tinut de cuvant dar asta pt ca nu am avut nici o putere.mi-au placut scrisorile!te sarut dulce!" da era un mesaj dupa un numar strain,un mesaj de la adi,persoana pe care o iubesc si nu am mai vazuto de 3 luni si ceva.l-am intrebat disperata unde e,ce se-ntampla cu el si mi-a zis ca este in italia de 10 zile si ca ma roaga frumos sa nu mai cred ce zic cei din jur pentru ca el a vb serios in legatura cu relatia noastra si nu a mintit niciodata.Nu stiam ce sa fac.l-am mai trimis un mesaj si l-am intrebat de ce a trebuit sa plang timp de 3 luni,de ce trebuie sa plang si acum?si mi-a spus ca nici lui nu ia fost deloc bine in aceste 3 luni si ca ii pare rau sa auda ca am plans din cauza lui si ma rugat sa nu mai vars nici o lacrima pentru el. prietenu meu a luat parte la toate aceste mesaje,le-a citit odata cu mine,a stiut povestea noastra inca de la-nceput.L-am vazut cum incet s-a intristat,ma privea trist,imi venea sa plang privindul,a incercat totusi sa mearga mai departe sa imi lase impresia ca totul ar fi sub control.dar nu era deloc asa.eu eram chinuita de gandul ca va trebui sa renunt la unu dintre ei atunci cand el se va intoarce in tara.ma intrebam intruna care va fi alesu.nici acum nu stiu pe care sa-l aleg.nu vreau sa sufere niciunu,nu vreau sa ma urasca niciunu,nici eu nu vreau sa sufar dar asta e chiar imposibil se pare.incerc sa vad sensul acestei capcane,incerc sa-mi dau seama de ce dumnezeu a vrut neaparat sa-mi ofere aceasta capcana abia dupa 3 luni de asteptare,atunci cand credeam ca ce a fost a fost si acum trebuie sa merg mai departe.nu mai inteleg nimic si ma doare ca persoana de langa mine sufera,aseara mi-a spus ca ii este frica,ca ma voi intoarce la adi,este constient ca trebuie sa aleg intre ei 2.ma intrebat ce o sa se faca fara mine?

am incercat sa-i explic ca el trebuie sa fie fericit si cu mine si fara mine,stie ca viata lui va merge inainte si fara mine dar nu vrea sa accepte asta

si culmea e ca nici eu nu pot accepta asta.dar nu pot accepta nici fara celalalt.nu stiu ce sa fac,ma doare mai rau ca oricand totul in jurul meu.am o persoana pe care o iubesc printre straini,acea persoana care eu credeam ca ma uitat defapt s-a gandit la mine tot timpul asta,probabil am fost un motiv de care s-a legat cat timp a suferit pentru a zambi,nu ma uitat si sunt fericita pentru asta,sunt fericita ca s-a tinut de cuvant.Mai am o persoana care tine mult la mine si eu la ea,o persoana pe care mai am putin si ii pot spune te iubesc,o persoana care ma privea fericit pana acum si acum ma priveste trist si cu frica,ca poate astazi e ultima zi in care mai sunt in bratele lui.Si mai am un suflet trist in mine care nu poate renunta la niciunu.Acum pe bune prieteni voua vi se pare ca viata asta e dreapta?

Vi se pare ca pot gasi o solutie la aceasta problema fara ca o persoana sa sufere?eu nu vad nici o solutie dar poate ca cineva stie mai multe decat mine asa ca astept sfaturile voastra!va pupacesc inca odata!