Complexe

[|ngerMorT]

Nu stiu daca s-a mai dsicutat pe marginea acestui subiect. Am dat un search si nu am gasit ceva in aceasta idee.
Cel mai mare complex de care am suferit a fost cauzat (indirect) de prietena mea cea mai buna.  Noi am fost colege in generala, si fiind foarte bune prietene, chiar si in afara scolii mergeam peste tot impreuna . Mai apoi la liceu, in primul an era la fel, desi eram in licee diferite, ne vedeam aproape zilnic. Apoi relatiile s-au mai racit fara sa vrem, deoarece aveam orare diferite si nu prea mai aveam timp sa ne vedem asa des. Problema pe care am intampinat-o a fsot aceea ca ea era mai draguta ...a fsot intotdeauna mai frumusica decat mine si reusea de fiecare data sa atraga atentia asupra ei, chair si fara sa vrea. Astfel ca ajunsesem sa devin exterm de complexata in preajma ei. Simteam ca nu se utia nimeni la mine cand sunt cu ea...imi ea teama sa ma indragostesc de cineva, pentru ca stiam ca oricum acela o va place pe ea mai mult si astfel nu aveam nici o sansa. De altfel asa s-a si intamplat cu un baiat (noroc ca eram mica, si nu se poate vorbi de o iubire extraordinara, ci mai mult una copilareasca...dar oricum, pe atunci era ceva maret). Din fericirea cu timpul am reusit sa scap de acel complex, evident si datorita faptului ca nu am mai iesit impreuna asa des, pe de-o parte, si pe de alta parte pentru ca ulterior am inceput sa intalnesc baieti care sa ma palca pe mine si pe ea nu   
Voi...de ce complexe ati suferit/suferiti?
Ce putem face ca sa le combatem? Este normal sa avem complexe?

[Semiramis]

este normal sa avem complexe. insa si mai normal este sa ne vindecam de ele. sa le depistam cauza si sa gasim rezolvarea.
se spune ca oamenii complexati sunt unele dintre cele mai rele persoane. complexul atrage dupa sine invidia, râca, bârfa...tot timpul va exista in viata noastra cineva care are ceva in plus, ceva ce poate ne-am dori. ideea e sa fim corecti si sa nu cadem in promiscuitate...

[jucatorul]

@Semiramis: In acei oameni rai despre care vorbesti tu .. colcaie complexele! Acei oameni sunt frustrati. Dixit!

@ IngerMort: He he he!! "Complexul" tau imi aduce aminte de o gluma: "Cum se roaga o fata cand se urca pe cantar: "Da Doamne sa fi slabit oleaca de ieri pana azi!". Cand coboara de pe cantar si observa ca are ceva in plus fata de cat era prevazut: "Da Doamne ca prietena mea cea mai buna sa se ingrase un pic ca sa fiu eu mai draguta decat ea!"

Io am fost complexat o perioada de profilul meu. Ma uitam tot timpul in oglinda cu o alta oglinda sa-mi vad mai bine mecla. Ai mei incepusera sa creada ca am dat in narcisism!
Am o barbie foarte proeminenta si un nas mare. Prietenii apropiati chiar m-au botezat "Moon Face"
Dar "complexul" s-a vindecat o data cu acneele!

Eu nu i-am facut nimic! JUR!

[dew]

 Sunt o fata foarte rea,cred. Da am si eu complexe (inca am)si nu stiu cum voi scapa de ele .
   Daca lui Inger_Mort i s-a intamplat sa fie complexata din cauza unei prietene apropiate ,pot spune ca acelasi lucru mi se intampla si mie ,dar situatia este mai urata in cazul meu caci acea prietena foarte apropiata este chiar mamica mea.
   De ce am ajuns sa fiu complexata?Stiti,mama mea este o femeie foarte,foarte frumoasa si inca tanara (m-a nascut la 18 anisori) si de multe ori cand iesim in oras la plimbare barbatii/baietii toti intorc capul cand trece ea,toti o privesc cu admiratie,se vede...si deseori am auzit comentarii (nu am vrut sa le aud,dar s-a intamplat sa ma nimeresc prin preajma) de genul :uite-te ce "sleoampata" este fiica ea si cum arata ea  .Mi-a ramas intiparit in memorie aceasta replica. Baietii de la mine din clasa mereu ma intreaba ce mai face mami ,cum ii merge (  ).Ar trebui sa ma mandresc ,stiu ,dar este totusi putin ...nu stiu cum sa va spun ,mi-e teama ca ma veti intelege gresit...o iubesc mult si am mare incredere in ea si faptul ca-mi este cea mai buna prietena va poate spune multe ,dar FRUMUSETEA ei ma eclipseaza intr-un fel.
     Sunt complexata si datorita faptului ca nu sunt perfect sanatoasa si nici nu voi mai fi vreodata.Asta ma face sa am probleme de integrare.Am mai spus,mi-e greu sa-mi fac prieteni deoarece am impresia ca toti ma critica si ma vorbesc pe la spate datorita faptului ca eu nu sunt ca ei.De aceea sunt mai inchisa cu cei din imediata apropiere .
          Dar sunt increzatoare si optimista.Am sa depasesc aceste probleme ,care probabil sunt specifice varstei. NU?

[Semiramis]

pentru just a tear
stii draga mea vorba romanului: sa faci haz de necaz...dar sa nu dai in caterinca asa adauga eu.
e o mandrie sa ai o mama frumoasa. din ea te-ai nascut. cine rade de defectul cuiva, ala nu e om, e animal...
vei creste si te vei transforma...atitudinea e totul, crede-ma!

[jucatorul]

@ just_ a_tear:
Si pe tine chiar te intereseaza ce spune gura lumii?!?! TU depinzi de gura lumii?
Unde este respectul tau pentru tine? Iei atitudine?
Pentru tine ce conteaza: cantitatea sau calitatea? Argumenteaza raspunsul tau.

[dew]

 Bineinteles ca nu depind de gura lumii ,dar totusi EI au o influenta asupra ta,vorbele lor te pot rani,ei te pot jigni ,injosi ,te pot face sa te simti inferior si nu este cazul sa mint ca sunt o persoana puternica ,nu,sunt o persoana sensibila si usor influentabila. Poate ca nu totdeauna arat celor din jur ca m-au umilit sau suparat,nu ,ma consum in mine insami.Nu plang in fata lor pentru a nu le da satisfactie,dar totusi vorbele lor ajung la sufletul meu. ASTA SUNT si nu mi-e rusine sa recunos sau nu am de ce sa ascund lucrul acesta si sa ma dau drept alta in fata voastra.
   Conteaza calitatea .Sincera nu prea am inteles legatura,dar sa motivez raspunsul :asa cum stiu...So cand citesc o carte imi acord suficient timp pentru a putea medita asupra celor ce citesc ,pentru a putea intelege,nu ma grabesc...nu caut sa citesc multe,multe,multe carti.Vreau ca atunci cand termin sa pot spune :AM CITIT ,AM INTELES,AM RAMAS CU ACEASTA SI ACEASTA,AM INVATAT URMATOARELE.Conteaza calitatea, EVIDENT.
    Sunt mandra ca mami este asa cum este.O admir ,o respect , o iubesc si nu ma intelegeti gresit.Nu ea ma face sa ma simt complexata ,cei din jurul nostru o fac.

[Semiramis]

sunt cazuri cand e bine sa fii subiectiv. acesta este unul dintre ele. cei din jur nu conteaza. cei ce iti fac rau nu conteaza. fii tu!

[jucatorul]

@ just_a_tear:
Te contrazici un pic. Citeshte inceputul si sfarsitul ultimului tau post.
Eu sunt jucatorul_de_go pe YM, sunt online si te astept la o mica discutie.
Cheers.

[|ngerMorT]

Ia uite cum reuseste lacramioara sa faca rost de id-urile de Yahoo ale baietiilor  Vezi lacramioara, n-ai de ce sa fii complexata   

[dew]

 "Bineinteles ca nu depind de gura lumii ,dar totusi EI au o influenta asupra ta...";"Nu ea ma face sa ma simt complexata ,cei din jurul nostru o fac. " Nu vad contradictia!Am scris ca totusi au o influenta asupra ta,inevitabil (am incercat sa te contactez pe yahoo mess,dar nu-mi raspunzi.Fetelor, nu mi-a dat ID-ul al bun  ).

[Evangeline]

insa si mai normal este sa ne vindecam de ele

Draga Semiramis asta e cel mai greu, sa ne vindecam de complexe Uite eu cand eram de vreo 15-16 ani eram tare complexata. Povestea mea se aseamana cu cea a lui IngerMort pentru ca si eu eram complexata in prezenta prietenei mele cele mai bune. Mereu ma gandeam ca ea e cea mai frumoasa ca pe ea o iubesc baietii si pe mine nu, dar mai tarziu mi-am dat seama ca nu e chiar asa cum credeam. Cred ca am scapat de aceste complexe datorita faptului ca nu am mai vorbit cu ea asa de des. De ceva timp ne vedem foarte rar si de abia mai tinem legatura. Am descoperit ca am si eu calitatile mele si nu are rost sa mi le ascund ci mai degraba sa-mi ascund defectele Mai tarziu pe la 17-18 ani am devenit complexata din cauza colegilor mei. Simteam ca ei sunt mai buni ca mine, ca ei pot ceea ce eu nu pot. Acum, desi nu a trecut mult de cand aveam aceste complexe am realizat ca ei nu pot ceea ce pot eu dar eu intr-un fel sau altul reusesc sa fac unele lucruri care nu eram in stare sa le fac. Cred ca cel mai mult m-a ajutat dragostea celui pe care il iubesc. M-a ajutat sa-mi castig increderea in mine si sa vad partile bune ale vietii si ale mele

Cred ca la orice varsta putem aveam complexe asta din cauza ca pot aparea persoane care in aparenta par mai grozave si cu mai multe calitati decat noi. Eu cred ca fiecare are personalitatea lui/ei si fiecare trebuie sa invete sa traiasca acordand mai multa atentie calitatilor decat defectelor Sa invete sa lase complexele deoparte si sa plece la drum (numai) cu  calitati

(am incercat sa te contactez pe yahoo mess,dar nu-mi raspunzi.Fetelor, nu mi-a dat ID-ul al bun   ).

Iti soptesc eu ca e bun Nu spune la nimeni, da?