11 Octombrie, 2025, 12:28:35 a.m.
Totul despre Iubire

Autor Subiect: Prietenie, as vrea sa te cant  (Citit de 2459 ori)

0 Membri și 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

21 Noiembrie, 2005, 08:01:14 p.m.
Citit de 2459 ori
Offline

Lorelei


Titlul acestui topic este de fapt titlul unui capitol dintr-o carte autobiografica semnata Panait Istrati, Cum am devenit scriitor. Am facut aceasta precizare pentru ca asa mi-a venit ideea topicului. Mai exact, zilele trecute mi-am schimbat "semnatura", iar citatul de acolo este din aceeasi carte. Si mi-am dat seama ca este foarte probabil ca asta sa fie lucrul cel mai pretios care ne tine pe toti pe lovetime de atata amar de vreme, prietenia.

O prietenie adevarata se obtine greu (se castiga, as zice) si se hraneste si mai greu. Dar nu stiu daca nu cumva nici n-am nevoie de toate degetele de la o mana ca sa numar lucrurile mai importante in viata. Si aici, pe lovetime, am gasit prietenie, in forma ei frumoasa, nealterata, ingenua, libera si dezinteresata. Cei cativa prieteni (a se citi "putini") pe care mi i-am facut aici sunt marele cadou pe care Dumnezeu mi l-a facut intr-una din Zilele Mari ale vesniciei Lui. Cand intalnesti astfel de oameni, e bine sa nu pui intrebari (nici "de ce?", nici "pana cand?", nici "si dupa?", nici nimic altceva), ci doar sa spui "multumesc".

Capitolul de care va vorbeam este istoria prieteniei dintre Panait Istrati si Mihail, un rus care timp de 9 ani a fost prietenul rar, nepretuit al scriitorului. Povestea sfarseste tragic, o data cu moartea lui Mihail. Istrati noteaza: "A fost doar o vizita. Care a durat 9 ani si-mi facusem din ea o obisnuinta. Crezui ca nu putea sa fie altfel. Dar de unde! nu fusese decat Marea mea Zi de Sarbatoare."

Prieteniile mari sunt rare, si de aceea cu atat mai pretioase. Nu tin cont nici de spatiu, nici de timp, ci numai de doua batai de inima: a ta si a celuilalt. Daca ai privilegiul sa intalnesti un "Mihail" nu uita ca este "numai o vizita" (nu se stie cand si cum se poate sfarsi), asa ca bucura-te de ea din toata inima. Zilele de Sarbatoare ale lui Dumnezeu sunt rare, asa incat cadoul e pe masura. Numai de noi depinde insa sa-l pretuim pe masura valorii sale.

Voi ati intalnit vreun "Mihail"? L-ati pretuit? Ati stiut sa va bucurati de el(ea)? Va bucurati inca?
Amintirile au un singur cusur: ne viziteaza in fiecare zi.

06 Martie, 2006, 09:49:06 p.m.
Răspuns #1
Offline

alexia


             Stiu bine despre ce ai vorbit mai sus. Din pacate inca nu am fost binecuvantata cu o asemenea sarbatoare. Eu inca il astept pe "Mihail"... Inca nu l-am intalnit, dar nu am cuvinte sa spun cat de mult imi lipseste...
"Ceea ce nu ma ucide, ma face mai puternic."

06 Martie, 2006, 09:54:07 p.m.
Răspuns #2

furia ingerului

Vizitator
pe mine ma cheama Mihai(l)...ati intalnit pana acum un Mihai(l) asemeni mie? :)