Pe la urechi imi vajaie borcane (sonet domestic)

[Rudy Valentino]

Pe la urechi îmi vâjâie borcane
Eşti iar în crize. Plouă cu sentinţe,
Eu ronţăi, liniştit, nişte seminţe
Visând, candid, prinţese africane.

E-adevărat, mai dorm la cunoştinţe,
Mă sună des armatele de fane,
Şi-n jur eman parfumuri diafane
Când mă întorc în zori de la şedinţe...

Un boşorog tiranic bate-n ţeavă
Exasperat de zgomotul sordid,
Am să ajung,iubito, o epavă,

Pensionar cu bască, insipid...
Voi evada, căci mintea mea concavă
Ordonă să m-ascund de genocid!

[Lorelei]

Absolut inconfundabil! 

Bun revenit! (asta ca sa apuc sa-ti urez pana nu apar armatele de fane )

[Rudy Valentino]

Merci micutzo Urmatorul text iti este dedicat, in exclusivitate