Sunt fermecat, marmota mea virtuală,
Un piercing trandy ţi-a muşcat buricul,
Si, declansezi in boxeri, viu, popicul,
Când îmi trimiţi un mail cu "aia" goală.
Pe chat îţi văd icon-ul cool şi nick-ul,
Iar mausu' meu dă click, de fâstâceală,
Îndrăgostit on-line de o vestală,
Mă simt ca Valentino în "Şeicul".
Tu ai propus un "date", provocatoare,
Cu graţie mi-ai aruncat mănuşa,
Dar cum să-ţi spun:"sunt chel, nu trag de fiare?",
La 6 fix, când sun timid la uşă,
Răsuflu-n voie, căci în prag apare
O baba cu nepot şi căţeluşă!
Subiect: Sonetul Marmotei virtuale (Citit de 2297 ori)