Complicat de simplu(1)

[yomansart]

Scrijelind cu penita
cuvinte pocite,
desprind in nuante de sepia
iubiri netraite,
neconturate inca
de viitoare aluzii,
prematur nascute
din idei si confuzii...
Si precum foaia-mi
uraste tusul ce-o pateaza,
la fel si ea-mi
iubeste pasiunea ce-o incrimineaza;
Traind pe margini
incearca lumea sa-mi micsoreze,
insa dorindu-mi suflul
risca sa indeparteze
chiar si dispretul meu
sau ignoranta mea,
sau ura si slabiciunea
din fiinta mea...
As intreba-o
" La ce bun acest duel? "
Caci constient, prefer
sa ma lipsesc de o
titulatura de genul
" EL..."
Si sa nu-i satisfac
iubirea urii mele;
Si e atat de aproape de
taramul vointei mele!
Iar daca totul tine
de creatie,
tin sa o anunt
ca dorintele nu
au un loc al lor
numit imaginatie,
chiar daca lumea mea,
rea, perversa si chioara,
aparent, e letala...
In realitate, scorpia
e iritant de banala,
practic imperceptibila,
deloc irascibila,
prea mult dezbatuta
sa fie luata in seama;
Nu mai cred in nimic!
uneori din teama
ca ea o sa-mi ofere
chin si suferinta,
alteori din fleacul
numit constiinta.
Mijlocit de caracter
imi doresc prezentul,
compromis prin fapte
ce-i intaresc efectul,
prea dur,
prea pretentios,
prea nesigur
si poate prea frumos...
Deci printre texte si controverse,
alege-ti singur(a) finalul
dintre-amintiri sterse
de timp,
de praf,
de brainstorming,
chiar daca nu
vreau sa inving
cu idei individuale.
Desi credeam altfel,
nuantele de sepia ma-nving,
influentandu-ma sa resping
orice ma deranjeaza,
din lumea ce ma-nconjoara...
 
19 Februarie 2005