într-o noapte de iarnă
s-a apopiat de mine pe furiş un vis
am intors capul fără voie
iar ochii prinseră în tremurul lor aburit
silueta unui zâmbet încurcat
-cineva se uită mereu în palme! i-am zis
şi am trecut mai departe zâmbind
"cine să se mai uite în palma mea...
apoi...
lumină
culoare
lumină
culoare
lumină
vis"
împreunăzicere cu un emir