Uite stateam si ma gandeam zilele astea... am sentimentul ca totul in societatea noastra functioneaza dupa un model egoist. Nimic nu e gratis, pentru ca sa te bucuri de ceva trebuie musai sa dai altceva in schimb.
Eram la revelion, pe la 5 dimineata s-a dat semnalul de facut curat. E drept, am fost multi, vreo 30 sa zicem, in 10-15 minute era bec. Da' nu puteam sa nu-mi pun intrebarea... de ce n-a putut sa fie bucurie pana la sfarsit, si a trebuit sa _muncim_ ?
Distractia a mai continuat putin dupa aceea, da' se dusese cumva sentimentul de petrecere, de simtit bine si doar atat. La final, mai ramasesem cativa..
Unul din tipi, frant dupa o noapte de petrecere, s-a intins si el pe o bancuta in sala de petreceri. La un moment dat se apropie prietena lui de el, tandra, calda, continatoare, si cu o miscare leeeenta il mangaie pe piept, pe gat, se apleaca deasupra lui, il mangaie pe dupa ceafa.. si apoi ii spune suav, privindu-l cu speranta, adinc, in ochi: hai sa dai cu aspiratorul...
AAAAA! Eram din ce in ce mai invidios pe el pana cand mi-a trecut brusc. Ce dus rece... Cand toti parca asteptau sa vine cineva magnific, sa-i mangaine, sa-i dezbrace si spele si sa-i puna in pat, toti lesinati dupa masa, bautura, dans, cantat si petrecut, dupa o noapte nedormita - spre dimineata deci, da, spre 6 - ei bine omul nostru avea prietena aproape... era mangaiat de zei. Pana cand tigaia virtuala "hai sa aspiri" l-a lovit in mijlocul capului.
Ce sadic mi s-a parut.
Intr-o vizita, mai multi, un alt el si o ea... o alta pereche. La un moment dat, dupa ce trecuse ceva vreme, tipa se ridica si se duce in spatele tipului, si cu o miscare asemanatoare, de invaluire, il ia cald in brate si... si ma asteptam sa-i zica orice, ca il iubeste, ca e frumos, ca ii place de el, sau ca se bucura ca sunt impreuna, ca viata e frumoasa. Nu. Ii zice... hai sa plecam acasa.
Acuma lasand la o parte cumva tehica asta de stoarcere de la barbat de mici servicii, sau de convins unu' mai reticent sa cedeze, de inmuiat... totusi... de la astea doua intamplari, oriunde ma intorc, vad doar egoism. Toti cer, toti cersesc, nici unul nu stie sa dea altruist, calm, relaxat, sa dea o vorba buna de la el asa, pur si simplu, o mangaiere, o atingere calta. Nu, toti vor! bani, sa fie serviti, sa aiba dreptul, sa primeasca inainte sa dea.
Companiile dau un salariu constant muncitorilor, daca le creste profitul cu 50% intr-un an, oamenii nu primesc 50% mai mult salariu. Nu. Banii se duc in buzunarul actionarilor sau in investitii in dezvoltarea firmei (care chiar daca ascuns sub vorbe dulci de genul mai multe locuri de munca, produse mai bune, in viitor investitiile tot in bani pentru actionari se vor transforma; nu nevoia de a oferi servicii mai bune publicului genereaza dinamica firmei. Nu. Ci nevoia patronilor de mai multi bani. Adica imbunatatirea calitatii nu este pentru public direct, nu e absolut nimic altruist la mijloc, e doar nesiguranta patronilor pentru propria avere care ii face sa urle ca vor segmente de piata mai multe - si atunci calitatea e necesara pentru a linisti nevoile patronului). Nu publicul e tinta... publicul e doar un mijloc. Un intermediar.
E nevoie de acesti oameni, multi, care sa fie tinuti cumva mereu "infometati" (zic in ghilimele, adica mereu dorindu-si mai mult) dar niciodata neputand avea mai mult decat strictul necesar si un confort cel mult decent). Toti iau de la ceilalti, e o frenezie a luatului, o competitie acerba.
Si daca vrei cel mai mic confort, trebuie sa platesti pentru el. Vrei si repede ? Platesti dublu... la banci, cu imprumuturi, conditii care de care mai grele.
Nu mai e nimic al tau.. totul e al bancii, al asociatiei, al companiei..
Doar de aer te poti satura pe cat ai pofta si cand ai pofta.
Mai stiu oamenii sa lase si de la ei ? Sau au uitat, de atata publicitate...
Subiect: De ce trebuie sa facem curat dupa o petrecere ? (Citit de 3212 ori)