Undeva... undeva... undeva... Ultimele cuvinte care-mi rasuna inca in minte, in timp ce pasesc ca un profan pe cararea initierii.... Undeva... ar putea sa-mi descrie pe deplin nelamuririle, curiozitatile si deasemenea starea actuala
Undeva... Spanzurat de-un fluture mort, stau iubirea, tristetea, fericirea la un loc.
Undeva... sunt implinirile pe care le caut, undeva mierea curge-n siroaie, undeva menghina de pe sufletul meu ar inceta sa mai stranga, undeva durerile ar disparea fara urma.
Undeva... e atat de frumos, atat de misterios atat de deplin satisfacator incat n-ar mai trebui sa mai caut in zadar implinirea pe carari bolovanate.
Undeva... Se ascunde poate si iubita mea, camuflata in formalitati si cuvinte politicoase, undeva e si gandul ei, ratacit, care m-a pierdut definitiv.
Sa fim iubiti