Dragutze cuvintele Gen...mai ales cele referitoare la mama ta. Ajungem la o varsta cand incepem sa ne uitam inapoi in viatza noastra, sa ne analizam faptele, cuvintele, modul de gandire, si sa ne dam seama unde am gresit, pe cine am ranit. Asta e.. pe masura maturizarii unei persoane, acea persoana se schimba, optica de viatza deja este schimbata, ca sa nu mai zic de gandire, astfel ca relatiile dintre oameni se schimba, se imbunatatesc sau din contra.Ne criticam parintii, nu suntem de acord cu opiniile lor, poate ajunge sa ii uram..si ce frumos cand totul, fara ca sa iti dai seama de timp, devine exact invers. Noi ne tranforman pe masura viatii noastra atat fizic cat si psihic, dar oare parintii nostrii se transforma si ei mai ales psihic, sau asteapta cuminte pe loc ca sa ii ajungem noi din urma si sa le intelegem mai bine gandirea, si modul lor de actiune in asta lume fatza de noi??