iubita, cunosc sidromul tau, se numeste frica de singuratate.mi se pare normal ca dupa o relatie atat de lunga, cu toate hibele si neajunsurile ei, inca sa mai ai intrebarea aceea: dar oare ptr el cum a fost?
barbatii sunt niste vanatori dupa ce si-ai prins vanatul si s-au jucat bine cu el, il pierd din vedere.acum ca nu mai estia colo, te vrea inapoi, pt ca barbatilor asta le place! sa te vaneze pana cedezi! nu ceda, fi tare, si daca esti sigura ca fericirea ta nu e langa acest om, nu il mia baga in seama, nu incerca sa il schimbi pt ca nu ai reusesti niciodata, oricat de mult ai vrea.vrea sa-si demonstreze lui cat de bun e si ca te paote avea oricand cu putina linguseala.tinel la respect, poate o sa mai ai nevoie de el vreodata, dar sa fii sigura ca faci diferenta intre amicitie si o realtie de iubit/iubita.prpunei sa ramaneti amici.asa impaci varza cu capra.ii spui clar, in calitate de amic nu are voie sa te sarute pe buze, in schimb te poate imbratisa s.a.m.d.
pleaca intro tabara undeva, sau un weekend la munte cu ai tai, numai sa nu ai prezenta lui mereu in minte si in suflet.relaxeazate, ia o pauza de la toate intrebarile care le pune mintea ta, leapadate de ele, fii libera si bucurate de natura, de o plimbare singura dimineatza in parc, sau un suc cu fetele.
aratai ca viatza ta e fericita si fara el, ca nu ai nevoie de el, ca esti independenta si poti sa te simti bine si fara prezenta sau apropierea lui fizica. fal sa inteleaga in mod subtil ca ai tot ce iti trebuie.trezestete dimineatza si uitate in oglinda si spuneti: orice sut in fund e un pas inainte.
fi puternica, fi desteapta, fi fermecatoare, fi TU!