Surioara mea,

[luceta]

  Legatura dintre mine si sora mea a fost intotdeuna atat de puternica incat aproape nimeni nu a putut sa o inteleaga...Am fost mereu cele mai bune prietene,ne-am ajutat,ne-am imbarbatat la greu...am avut mereu grija de ea-eu fiind mai mare,i-am platit studiile,hainele,etc-
  Nimeni nu a intrat niciodata intre noi si nu am suportat niciodata sa aud pe cineva criticand-o.Din cauza asta , una dintre relatiile mele de multi ani buni s-a terminat,dar atunci nu am realizat ca asta ar putea fi o problema pt un partener de viata...
  La sfarsitul anului 2004 am plecat din tara impreuna cu prietenul meu,in cateva luni a venit si ea si am crezut ca nimic nu imi mai trebuie,aveam tot ce imi dorisem,numai ca sora mea e singura...Nu ne-am mai inteles la fel , desi va marturisesc,nu simt ca as avea o vina.Am facut tot ce am putut ca sa mearga,dar ea m-a respins mereu,nu a vrut sa mai comunice cu mine,s-a incuiat in camera,nu a vorbit cu mine zile intregi...am suferit,am plans,am suferit si iar am plans...mi-era mereu dor de surioara mea si mereu ma facea vinovata de ceva,nimic din ceea ce faceam nu era bun,tot ceea ce citeam era prostie,tot ceea ce vizionam era telenovela...
  Acum s-a hotarat sa plece acasa-hotarasem sa plecam cu totii in decembrie-si ma simt parasita,abandonata,singura si ma doare inima din nou...sufar si plang,plang si sufar din nou.Aseara i-m spus ca am sa o port mereu cu mine si mi-a raspuns ca din vina mea pleaca.Din relatarea mea succinta,poate v-ati facut o idee.Chiar am nevoie de sfaturile voastre!
  Stiu ca e viata ei,decizia ei,dar ce parere aveti,cum sa trec peste ''nodul asta din gat'' care creste mereu ?

[catty]

Mi se pare super frumos ca ai fost asa apropiata de sora ta...putini reusesc. Dar nu prea inteleg schimbarea..ceva trebuie sa se fi intamplat de sa schimbat ea aa brusc...Poate ea nu vroia sa plece de aici...Dar ..orice ar fi fost de ce nu ti-a zis...Gandeste-te bine la ce sa schimbat si ar fi putut sa o afecteze asa tare....Si daca chiar nu gasesti un raspuns si nici ea nu vrea sa ti-l dea....incearca sa vorbesti cu parinti vostri..cu prieteni ei...ceva sa intamplat si din pacate nu cred ca vei reusi sa te linistesti pana nu afli ce...dupa..orice ar fi..daca nu e cale de o revenire..va trebui sa accepti...multa bafta!

[luceta]

   Stiu ce a fost in mintea ei...ajunsa aici s-a simtit singura,departe de casa,de familie,de prieteni,de tot ce iubea ea si de tot ce o facea pe ea fericita...numai ca prin asta am trecut si eu.Cred ca problema cea mare a fos ca nu mi-am tinut promisiunea de a pleca acasa in aprilie...numai ca si pana in aprilie a fost la fel.Rarele clipe in care ii vad zambetul ma emotioneaza f tare...as pleca cu ea,asa lasa totul numai ca sa fie din nou la fel,dar din pacate nu mai pot,nu mai am 20 de ani,iar plecarea asta a ei e ca un drum initiatic pe care trebuie sa il strabata singura.Stiu ca nu va mai fi niciodata la fel,oricat mi-as dori,oricat as incerca...

[luceta]

Dragii mei,
    O data v-am cerut un sfat,chiar aveam nevoie de cineva cu care sa vb,de cineva care sa ma inteleaga,sa ma asculte ...imi pare rau sa va spun ca sunt dezamagita si ca sunteti prea preocupati de problemele voastre ca sa ii mai ajutati si pe altii,de aceea concluzia mea e ca site-ul asta e ''scris de mine pt mine'',adica fiecare pt el.Foarte crud,dar f real...
    Sa ma iertati ca v-am tulburat durerile si suferintele...

[Lorelei]

Hai nu te supara pe noi, eu una am citit topicul de atunci dar n-am stiut efectiv ce sa-ti spun. E drept ca puteam sa las un semn macar sa simti ca suntem aici, dar n-am stiut sa-ti dau un sfat, mai ales ca si eu am o sora pe care o iubesc mult si cu care ma inteleg foarte bine si nu stiu cum as reactiona intr-o situatie ca a ta.
Singurul sfat - care cred ca e potrivit in orice situatie conflictuala - este sa vorbiti, nu lasati sa mocneasca acolo.

Ai grija de tine si iarta-ne de data asta ca nu am reactionat prompt. 

[|ngerMorT]

Probabil ca sora ta, neavand un iubit a cautat mereu in tine sprijin si afectiune neconditionata, motiv pentru care a si venit alaturi de tine. Tu insa a trebuit sa oferi iubire si celui cu care iti imparti viata si probabil acest lucru a nemultumit-o...era obisnuita sa fiti voi doua, iar acum erai si a altcuiva...Alta explicatie nu reusesc sa gasesc. Incearca sa vorbesti cu ea...fiti deschise amandoua! Succes! 

[Empress]

offfff cat de mult mi-am dorit si imi doresc si eu o surioara ..cu acre sa vorbesc pe care sa o ascult si care sa ma asculte ...auzeam prietene ca nu se intelegeau su surioarele lor iar eu imi doresc atat demult o surioara 

[Empress]

caut o surioara ....cine vrea sa fie surioara mea ?

[anushca]

Draga mea Ladddy,

oare cat timp a trecut de cand nu ti-am scris? Pot incepe cu ... ce ai facut in acesti ani?
Subsemnata? A supravietuit binisor si, pentru ca si-a amintit de visele noastre, de copilarie, toate gandurile ei au zburat intr-o singura directie...

PS: chiar daca nu sunt langa tine, chiar daca nu mai am 20 de ani, chiar daca nu mai primesc cele mai frumoase poezii si chiar daca..., totusi imi e dor sa visam impreuna, sa zambim impreuna, imi e dor de cele 5 minute (a se citi ore) pe care mi le permiteam pentru a discuta despre nimic, despre mutrisoara lui x sau y cand am facut nu stiu ce nazbatie, despre cat de putin sau mult tinem una la alta...
E ciudat ca tocmai acum mi s-a facut dor de tine? Poate ca am fost mereu o fiinta a contrariilor si acum ceva se razbuna. Imi vine sa strig ca imi e dor de tine, de orele de sinceritate si de cele care urmeaza si-n care ne analizam din priviri.
Stau cu niste cursuri in fata si incerc disperata sa le inteleg sensul, iar in locul strigatului in mintea mea se formuleaza calm intrebarea: oare ea ce face? Vrea sa fie surioara mea? S-a schimbat ceva?
Ma intreb daca am avea ce sa ne spunem si mai ales cum sa ne spunem o groaza de nebunii.
Dar si aceste intrebari raman in vant si-n locul lor te intreb: tu ce mai faci, pe unde ratacesc pasii tai?
Si iar citesc un rand doua si iar: oare am sa-i plac? Ce ciudata amestecatura de ganduri. Oare ai vrea sa-mi scrii? Nu stiu despre ce, nu stiu decat ca-mi doresc asa cum imi doream alta data sa-mi sopteasca cineva: surioara mea
Acum te te pup si astept... Oare ce?

[luceta]

        Intre timp surioara mea a plecat acasa...eu am ramas,mi-e dor de ea in fiecare secunda,mi-e dor sa stau cu ea, intinse in iarba,sa citim aceeasi carte!Am sunat-o in fiecare zi,i-am scris in fiecare zi,am incercat sa despic firul in patru,sa inteleg de ce ''legatura''dintre noi a cazut...am facut tot ce e omeneste posibil,numai sa inteleg...si nu am inteles nimic,pt ca nu a avut timp sa imi scrie,timp sa vorbim,timp sa ne regasim...
    Ceea ce m-a durut ,ma doare atat de tare incat nu ma regasesc,nu imi regasesc bucuria de a trai,fara ea.Imi doresc doar sa inteleaga intr-o zi ca nimic nu s-a schimbat in inima mea,ca o iubesc la fel ca intotdeuna si ca nimic nu o sa imi schimbe inima!Pentru surioara mea as putea face orice,oricand ,oricum...ea e slabiciunea mea,bucuria mea de a trai ''mon ange,mon moi,mon tout!''

[ExIgEnTaa]

imi pare sincer rau de schimbarea produsa:(..stiu ca e greu!insa poate ar trebui sa o lasi sa isi dea seama singura ca are nevoie de tine;si o sa realizeze asta imediat ce se va gasi singura...surioara mea e prea micuta ca sa pot zice ca ne-am imprietenit f mult si ca pot discuta orice cu ea(ea are 9 anisori si eu 18)insa...cum tu simti lipsa intelegerii din partea surioarei tale...eu simt lipsa fizica a ingerasului meu(ea sta in italia de 0 luna si ceva iar eu in romania)..dupa ce 9 ani am fost impreuna zi de zi si noapte de noapte as putea zice...acum a plecat definitiv...si e goala casa si tzipa de liniste..:(insa o sa o vad de craciun...zambeste...sunt sigura ca e doar o perioada trecatoare...o sa-si dea seama ca nimeni nu o sa-i fie alaturi ca prorpia sora:)nu dispera