BUTOIUL

[George Ene]

Un butoi e un butoi.
Poate fi gol ori cu apă,
cu vin, cu lapte...
Aş! E vorba
de un butoi cu pulbere!
Pulberea nu se bea
şi nici nu se mănâncă.
Pulberii i se dă foc
şi… explodează:
buuummmmmm!
Cine i-a dat foc?
Ăi de dincolo
zic că ăştia de aici,
iar ăştia de aici
zic că ăi de dincolo.
De ce-au făcut-o?
Să-şi regleze conturile:
Ca ăia să zică: „Pe ei,
că ne-au dat foc!”
Iar ăştia să riposteze: „Pe ei,
că ne-au pus foc!”

Pe-aici au trecut nişte umbre:
Mergeau la câmp sau, poate, la război...
Le-au spălat ploile,
Căci alte umbre veneau din urmă…