Si eu mi-as dori sa spun ca sunt fericita, dar eu am inceput sa colind lumea de un an si jumatate...elvetia, italia, germania si acum danemarca...ar fi fost mai usor in tara poate,...mi-a fost greu, foarte greu, apoi bine, apoi si mai greu, si mai putin bine si apoi extraordinar de greu...dar nu m-am plans nici macar odata....eu am ales viata asta, eu o indur pana la capat am primit lovitura dupa lovitura, am cazut de fiecare data si singura m-am ridicat....lumea din jur ma invidiaza ptr caracterul de fier pe care il am....altii, barbati, mi-au zis ca ei nu ar rezista sa treaca prin ce am trecut eu...dar nu ma las...o sa sufar cat va fi nevoie, dar la sfarsitul suferintei mele, vreu sa privesc in urma si sa spun....a meritat!!!!!
dar ca sa nu deviez de la subiect, nu mi se pare ca fuga de acasa sau parasirea orasului natal e o solutie...e doar un alt inceput,....va fi mai greu, dar poate te va intari....cu mine asa a fost...toate cele bune dragul meu...
Subiect: Fuga de acasa, parasirea orasului natal, din cauza suferiintei! O lume noua! E posibil asa ceva? (Citit de 11974 ori)