O lume a noastra....

[pokemon]

Era o data...o fata....o fetitza...traise intr un glob de cristal...credea ca totul este roz...si ca toti cei pe care ii cunostea ii vor binele...
Asa a crezut si cand l a intalnit pe el pt prima data...Parea totul asa de frumos...el ii daruia trandafiri...ea ii zambea dulce....el o tinea in brate...ea simtea cum toata lumea este a lor...doar a lor...
Credea ca este *printul* ei...si facea totul pt el...Doar ca...cu cat ea incerca sa faca lucrurile mai bune...si mai frumoase...cu atat mai mult el se indeparta...
Nimic nu mai coincidea cu planurile lor...Nimic nu se mai potrivea cu ceea ce si dorisera la un moment dat...
Ea...ea incerca...si pe obraji ii curgeau lacrimi amare...nu putea sa renunte,nu vroia...Simtea ca ii leaga prea multe...Desi ii legau numai amintirile frumoase de la inceput,momentele cand el ii punea lumea la picioare erau acum departe....
Dar...ea inca incerca...incerca sa traga de el...credea ca va mai fi posibil ceea ce a fost vreodata...
Apoi...a renuntat...si el...in acel moment..a avut o tresarire...era un zvacnet...era ceea ce a facut o iarasi sa viseze...si a inceput iarasi sa lupte...Pt o perioada au fost amandoi...dar....apoi..iarasi a ramas singura...iarasi a inceput sa fie ea singura in acel vis...
Si...s a trezit...era ingenuncheata...de durere.Tot ceea ce credea ca era vis...tot ceea ce i parea a fi un vis...se dovedise cosmar...
Globul ei de cristal era acum spart...si a incercat sa il refaca...dar nu...fiecare ciob din el...ii intepa degetele firave...dar mai puternice acum..Fiecare ciob din acel glob...ii ramanea infipt in trup...
Si a incetat...sa mai incerce...sa luptea...a renuntat la lupta pt ea...
Era trista...dar oamenii nu vedeau asta...Purta zilnic o masca noua...dar...de ce trecea mai mult timp..acele masti..lasau urme...urme tot mai adanci in chipul ei...Chip ce odata ii era luminat si frumos...era acum...frumos doar in aparenta...caci avea semne urate pe el...semne...pe care doar ea le vedea...
Nu putea sa ii lase pe ceilalti sa vada urmele acelei lupte pe care a purtat o singura...lupta...pt ce.....lupta pt cine?
Caci a luptat pt cine nu trebuia....cand nu trebuia...iar cand venise momentul sa lupte pt ea...nu mai avea putere...si atunci a renuntat...
Tanara frumoasa,copila cu chip senin....era acum...doar o umbra...uitase sa traiasca...Nu mai avea sentimente...nu mai arata nimanui ceea ce simte...Sau..poate nu mai simtea nimic...
Iar in momentul in care isi tara zilele asa de greu...le tara dupa ea...si o apasau....A intalnit un alt EL...era un EL care parea trist...era fara nadejde...era un EL asa ca si EA...
Si cei doi...simtea cum ceva ii apropie...dar...era imposibil...sa....se iubeasca...pt ca nici unul nu credeau ca vor mai ajunge sa traiasca...pt ei zilele treceau...doar pt ca asa trebuia...
Trepat treptat cai doi ajungeau sa straluceasca...putin...putin cate putin...Impreuna...ei nu erau o umbra...Impreuna incepeau sa insemne ceva...Doar impreuna...iar...ceea ce la inceput li se parea de nerealizat...acum era adevarat...Nu se asteptau...nu aveau puterea sa mai spere ca li se va intampla ceva bun...Nu mai credeau in povesti cu PRINTI SI PRINTESE...
Si..amandoi..in acea stralucire care ii invaluia au inceput sa recreeze globul de cristal al printesei...Bucata cu bucata..Ciob cu ciob...la inceput parea a fi un vis de nerealizat...dar apoi...cand au inceput sa creeze au observat cum piesele se potriveau atat de usor...nu munceau ca sa il creeze..erau doar impreuna si se bucurau de fiecare moment...
Astfel...parea ca globul se reconstruia singur...dar nu...ei reuseau sa faca asta....
Si...desi uneori existau piese care nu se potriveau...cu putina ambitie...si cu multa dorinta,obstacolul era inlaturat...
Astfep...cei doi,PRINT SI PRINTESA,reusisera...impreauna ...ceea ce printesa credea ca nu va mai putea facut niciodata...
Reusisera...impreuna...sa viseze iarasi...la o lume buna....o lume in care merita sa traiesti...nu sa te tarasti...
Au reusit chiar....sa formeze o lume numai a lor...
Iar acum,vor pluti la nesfarsit prin ceea ce ii inconjoara...Vor pluti pe carari nebanuite...vor trece prin probe de foc...Dar vor fi aparati de globul de cristal..pe care il faurisera impreuna...vor fi aparati...si vor fi mereu impreuna...iar globulul...Nu se va mai sparge nicicand...pt ca fost lucrat cu multa grija...si s a pus usor...fiecare ciob la locul lui...cu atentie si daruire...

[BELLA16]

  DECI ESTE CEA MAI TARE POVESTE PE CARE AM CITIT-O PANA ACUM!si...explici foarte bine detaliili,dar ar trebui in loc de "...: sa folosesti alte semne de punctuatie", . ;"..in rest povestea este superba  AI UN 1O DE LA TINE!!!

[pokemon]

Multumesc draga Bella!
Stiu ca acele puncte sde suspensie fac textul sa fie mai greu de inteles,insa in momentul in care am scris povestea,am scris exact ceea ce simteam.si exact asa cum simteam.nu am putut sa schimb nimic,mi am pus pur si simplu sentimentele pe hartie!
multumesc incao data
 

[BELLA16]

npc...dar povestea ta mi-a placut foarte mullt

[Lady Allia]

Continuă să lupţi şi fă din lupta ta un motiv de fericire în fiecare clipă! Luptă în aşa fel încât niciodată să nu regreţi nimic, iar zâmbetul să te însoţească asemeni unui gând bun!
 Să fii fericită şi să îi faci şi pe cei care te iubesc fericiţi...aceasta este cheia unei lumi a noastre! 

[pokemon]

lupr draga lady...upt pentru ca EL ma tine pe linia de plutire....
tu sti cat de greu poate sa fie uneori,dar sti de asemenea ca intotdeauna rasare si soarele dupa o perioada grea....
 

[Lady Allia]

...da iubita...ştiu cât este de greu să visezi printre lacrimi şi aşteptări...! Ştiu ce înseamnă să vrei să atingi soarele, dar aerul şi durerea despărţirii te apasă atât de greu încât simţi că te sufoci..., iar igrasia umană te pătrunde cu surâsuri ironice şi zeflemitoare "ha...iubirea"..., de parcă s-ar juca cu cele mai umile cuvinte! Ştiu ce înseamnă să vrei să urci şi în afara zâmbetului celui iubit nimic nu e scara către zâmbetul tău...! Şi...DA ştiu ce înseamnă triumful iubirii adevărate asupra tuturor mojiciilor lumii, asupra tuturor îndoielilor şi al durerilor şi ştiu cât este de frumos soarele ridicat pe cerul sufletelor...!
Ştiu că acolo unde este credinţă şi dragoste...este absolut tot şi sunt convinsă că aşa va fi şi la tine!
 
când iubirea te sărută
poţi ridica munţii şi atinge Cerul
cu buzele

când iubirea te îmbrăţişează
juri că eşti stăpânul lumii şi poţi juca şotron
pe nori

când iubirea se trezeşte lângă tine
mângâindu-ţi fiinţa cu fiori de rouă pe petale de flori
eşti...invincibil!