Tatăl nostru cel din ceruri, adorat, furat, rugat
De parşive pudibonde să le dărui un magnat,
Ce măsori şi neputinţa, dar şi teama de-un vaccin,
Fie-ţi greaţa mai uşoară, fie-ţi somnul cât mai lin!
Cine mă salvează oare? Vorbe despre tot şi despre
Cine rupe, cin’ se-arată, cin` şopteşte un "bon vespre",
Să vă zic de prima dată: am iubit o fotografă
Cu privire de cămilă şi alură de girafă,
Mi-a plăcut să joc hazardul la popice, aşa cum
Fesa ei cam perimată mi-a făcut iubirea scrum.
Ştii...iubirea de-ţi porneşte de la osul pubian
Nu o mai opreşte nimeni, nici măreţul Jackie Chan,
Ca un caltaboş pe-o vreme criogenică, de iarnă
Când, pe sub şosete frigul te înhaţă prin lucarnă.
Până la exilul tantric, drăgăstoasă ca cenzura,
Ea m-a prins precum stihia şi mi-a angoasat natura,
M-a ajuns în noaptea-n care am comis ablaţiuni
Şi-am decis să las loc liber unei grave leziuni...
Pân` la congruenţa noastră dintre blocuri mult mai este
Nu mă căuta de purici că ne facem de poveste!
Poezia parodiata:"sketche fracturist-ideatic "
de andreea iancu
tatăl nostru adorat rugat furat
care măsori neputinţa şi teama,
fie greaţa mai uşoară, fie somnul tău senin.
cenzura 1
cine mă salvează sunt vorbele despre tot despre
cine rupe, cine se arată; să vă zic pentru prima dată,
am iubit un fotograf, mi-a plăcut să joc hazardul aşa cum fesele tale mă m-au făcurt să plec.
cenzura 0
de la nivelul osului pubian porneşte iubirea
ca un caltaboş pe vreme de iarnă
când frigul te cuprinde pe sub şosete,
naţionalitatea e o chestiune de haine.
cenzura n
până la exil drăgăstos ajunge cenzura,
în noaptea când am băut am scris am bătut
şi am ales să las loc unei leziuni imagisitice
până la congruenţa blocurilor noastre,
drept este, era spaţiul ideatic,
el era d.
-1
tatăl picioarelor noastre, al expoziţiilor şi al feselor bătrâne,
al celor douzecişiunu de actriţe şi scăpări
Subiect: Kitsch futurist-idiomatic(Parodie dupa "sketche fracturist-ideatic" de A. Iancu) (Citit de 2598 ori)