FOCUL
"O noapte întreagă fulgere de foc s-au hârjonit pe bolta cerului, zdrenţuind întunericul într-un sinistru foc de artificii al Naturii Mamă. La câteva secunde, cascadele de lumină erau însoţite de rostogolirea apocaliptică a tunetelor, semn că dezlănţuirea focului ceresc, ce se îndreaptă spre pământ cu până la 100.000 km pe secundă şi o vâlvătaie de aproximativ 30.000 grade Celsius ( de cca 6 ori mai mare decât temperatura exterioară a soarelui)este foarte aproape.
Oare cine va fi de data aceasta ţinta capriciului ceresc?
De cca 600.000 de ani oamenii au reuşit să domesticească focul, aceasta a însemnat despărţirea paleantroposului de predecesorii lui sălbatici şi de condiţia animală.
De atunci, această stihie sălbatică sau blândă, răzbunătoare sau binevoitoare - unul dintre cele mai active, mai dinamice, mai polisemantice - cu multiple semnificaţii - dintre cele patru elemente (apa, focul, pământul şi aerul), a fost temut şi venerat ca un zeu.
Focul era considerat în acelaşi timp, atât prietenul cât şi potenţialul duşman al omului. Despre funcţia sa tămăduitoare Hipocrat, părintele medicinii, spunea în sec.V (î.e.n) :” Ceea ce leacurile nu tămăduiesc - vindecă fierul. Ceeace fierul nu lecuieşte, vindecă focul. Ceea ce însă nici focul nu poate vindeca, este fără putinţă de însănătoşire”."
Voi reveni... cu completari
Subiect: Alimentara de mituri si superstitii!! (Citit de 11740 ori)
