10 Octombrie, 2025, 12:04:13 a.m.
Totul despre Iubire

Autor Subiect: Ce am alege sa le oferim copiilor nostri?  (Citit de 18252 ori)

0 Membri și 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

10 Octombrie, 2007, 06:22:14 p.m.
Răspuns #15
Offline

Lorelei


In primul rand "Talmud" asta nu e un personaj, ci o scriere sacra. Deci nu stiu ce si cum ar fi putut fi "in vremea lui" sau cate dreptate poate avea "el". Dincolo de asta, cred ca a creste un copil este o provocare incredibila, in sensul ca e foarte greu sa hotarasti cata libertate sa ii dai si cat de autoritar sa fii. Mai ales astazi cand exista infernal de multe tentatii care pana dincolo de adolescenta e greu sa fie privite cu maturitate de un copil. Poti ajunge sa-l sufoci cu dragostea de mama/tata si sa faci din el un dependent de tine care nu mai stie sa-si intinda aripile si sa zboare. Sau dimpotriva il poti "scapa din mana" cum se zice si sa nu mai poate judeca firesc cu propria minte ajungand sa se drogheze sau mai stiu eu ce? Cat de liberi sa ne lasam copiii? asta e adevarata provocare, cred. Probabil ca inainte de orice trebuie sa-i iubim neconditionat si mai ales sa nu uitam sa le aratam si demonstram asta zi de zi.
Amintirile au un singur cusur: ne viziteaza in fiecare zi.

16 Octombrie, 2007, 07:47:07 a.m.
Răspuns #16
Offline

Cruella


Eu cred ca trebuie sa ai muuuuuuulta rabdare daca ai un copil. In toata viata mea nu am luat nici macar o singura palma peste fund (sau oriunde altundeva de la parinti). Si nu am fost tocmai un ingeras. De multe ori o intreb pe mama cum m-a suportat. Iar mama imi zîmbeste :) Cînd eram mica eram rea (nicidecum obraznica sau nesimtita, ci pur si simplu REA!), apoi, in adolescenta devenisem usor insuportabila. Genul de rebela. Si totusi, fara o singura palma in toata viata, intotdeauna am stiut sa respect omul. Nu stiu cum au reusit ai mei sa faca asta! Dar in momentul in care copilul tau stie ce este ala respect si admiratie, cred ca parintele merita medalia.
My imaginary friend says you are crazy!

16 Octombrie, 2007, 10:24:12 a.m.
Răspuns #17
Offline

sanchi


Legat strict de subiectul in discutie, as alege pentru copiii mei, fara niciun dubiu, o casa la tara, cu multa verdeata si liniste, dar care sa aiba apa curenta, gaz si telefon si sa fie la un drum asfaltat, daca se poate. Sa nu fie insa nici prea departe de oras, unde exista scoli, licee, magazine, piata, spitale, samd. De aeroport ma lipsesc :P desi, daca s-ar putea...
din auzite...

16 Noiembrie, 2007, 07:27:43 p.m.
Răspuns #18
Offline

valentina


       O lume mai buna,insa nu cred sa astfel de noroc.
Iubirea , isi intinde aripa in zborul nesfarsit al timpului !
Eu sunt doar o mica particula dintr-un atom ...
sunt praf de stele in trecerea mea grabita prin lume

19 Februarie, 2010, 08:33:45 p.m.
Răspuns #19
Offline

andutzyk18


eu ma simt pregatita in acest moment sa fac un bebe,sa vedem ce zice si doamne doamne :-\
o sa primeasca educatia care am primito si eu de la parintii mei.
stiu ca pentru a avea ceva,trebuie sa inveti sa muncesti,sa fii sigur ca il meriti inainte sa il ceri..
de mic copil am fost invatata ce valoare are banul,dar mai presus ce valoare are dragostea.
degeaba ai bani si primesti ce ai visat daca nu ai parte si de dragoste.
in primul rand am sa ii ofer dragostea mea,sfaturile si sigur nu ii voi intoarce spatele cand va avea nevoie de ajutorul meu,nici macar pt.1 secunda.
de mica am preferat sa aud o vorba de dragoste,sa primesc o mangaiere sau o imbratisare de la ai mei,decat sa primesc o jucarie sau bani.pt.mine a contat cel mai mult ca mi-au oferit dragostea lor.

28 August, 2010, 07:59:40 a.m.
Răspuns #20
Offline

viulian

Administrator