Cat de mult semeni tu cu un creion?

[crocantzel]

Povestea creionului!
Copilul isi privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat, intreba:
- Scrii o poveste care ni s-a intamplat noua? Sau poate e o poveste despre mine?
Bunicul se opri din scris, zambi si-i spuse nepotului:
- E adevarat, scriu despre tine. Dar mai important decat cuvintele este creionul cu care scriu. Mi-ar placea sa fii ca el, cand vei fi mare.
Copilul privi creionul intrigat, fiindca nu vazuse nimic special la el.
- Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am vazut in viata mea!
- Totul depinde de felul cum privesti lucrurile. Exista cinci calitati la creion, pe care daca reusim sa le mentinem, vom fi totdeauna un om care traieste in buna pace cu lumea.

Prima calitate: poti sa faci lucruri mari, dar sa nu uiti niciodata ca exista o Mana care ne conduce pasii.

A doua calitate: din cand in cand trebuie sa ma opresc din scris si sa folosesc ascutitoarea. Asta inseamna un pic de suferinta pentru creion, dar pana la urma va fi Mai ascutit. Deci, sa stii sa suporti unele dureri, pentru ca ele te vor face mai bun.

A treia calitate: creionul ne da voie sa folosim guma pentru a sterge ce era gresit. Trebuie sa intelegi ca a corecta un lucru nu inseamna neaparat ceva rau, ceea ce este neaparat este faptul ca ne mentinem pe drumul drept.

A patra calitate: la creion nu este important lemnul sau forma lui exterioara, ci mina de grafit din interior. Tot asa, ingrijeste-te de ce se intampla inlauntrul tau.

Si, in sfarsit, a cincea calitate a creionului: lasa totdeauna o urma.
Tot asa, sa stii ca tot ce faci in viata va lasa urme, astfel ca trebuie sa incerci sa fii constient de fiecare fapta a ta.

sursa

Cat de mult semanam noi cu un creion? Cat de mult semeni TU cu un creion? Eu sunt constient ca voi lasa o urma in viata, oricat de firava ar fi ea. Sunt capabil sa vad dincolo de lemnul exterior. Si...cam atat...In rest mai putin...

[Paul]

Sa stii ca mai toate mintile luminate ale istoriei au avut dorinta arzatoare de metamorfozare intr-un creion... E pe undeva tanjirea dupa viata vesnica de care Dumnezeu l-a privat pe primul om... Fiecare suntem creioane, vrem nu vrem, pentru ca oricat de infimi am fi, viata noastra face parte din uriasa interactiune universala, fara de care nimic nu ar fi posibil.
Da, fiecare dintre noi contribuie cu un creion la scrierea istoriei.

[viulian]

Imi plac analogiile din topic...

Nu prea sunt de acord cu ideea de guma, n-ar trebui sa vii si sa stergi ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.. si gresala e cumva o parte din urma lasata de creion..

In rest, perfect parerea mea.

[serenity82]

Eu cred ca in afara de particica legata de guma in rest chiar seman cu un creion. La partea cu guma mai repede as spune ca stiu sa-mi recunosc greselile si sa le indrept insa asta nu duce la stergerea lor automata si definitiva ca si cand nu ar fi fost. Probabil ca daca stam si ne gandim in profunzime de fapt nu asta e ideea ca si greseala de pe hartie ca si cea din viata tot lasa urme daca e stearsa, pe hartie subtiaza hartia si lasa o usoara urma gri oricat de bun ar fi creionul, in viata lasa o urma in suflete.
Oricum ce e cert e ca fiecare din noi lasam o urma in lume, mai mica sau mai mare, mai adanca sau mai stearsa dar macar in sufletul unei persoane tot lasam o urma a existentei noastre.

[Lady Allia]

...mie mi-ar placea sa fiu un creion...! Un creion simplu, sters de culoare pe ici-colo..., cu mina tocita...si mi-ar placea sa scriu mult..., mult...! Mi-ar placea sa dansez pe foi golae si albe..., sa fac cunostinta cu ele si sa le sarut cu fiecare miscare unduitoare cu care as naste litere si cuvinte... Poate intr-o zi...guma ar sterge tot...sau timpul m-ar face sa imi pierd calitatea minei pe hartie si...ceea ce am scris eu acolo nu s-ar mai putea citi, dar...precis, precis cineva mi-a citit randurile macar o data si ma citeaza...
...da, mi-ar placea sa fiu un creion...in mainile oricui m-ar folosi cu grija, cu dragoste si cu placere...
...m-ar durea gura plina de zimti taiosi ai ascutitoarei...si as plange cu lemnisor si bucatele de mina, dar...mi-ar trece repede cand as atinge hartia....... Da...hartia...lumea aceea imensa pe care as putea sa creez...si e toata a mea!

[valentina]

 Aici destul de putin,dar in viata mea plina cu de toate ,poate ca foarte mult.
 Mie mi-ar place sa fiu si-un simplu carbune,dar din care sa iasa numai lucruri minunate.Mi-ar place sa fiu totul.Sa fiu litera,cuvantul,sa fiu...

[Alia]

Hm, ma simt precum un creion....desi nu stiu in ce proportie toate calitatile acestuia sunt aplicabile umilei mele fiinte. In general sunt constienta de faptele mele, dar sunt o biata muritoare si uneori mai gresesc, important este ca nu astept sa fie sters de guma, recunosc si indrept greselile......

[CLARA]

Si eu sunt precum un creion uneori ,precum un creion foarte bine ascutit....pentru ca si vorbele mele sunt asa cateodata...dar poate cu timpul,inaintand in varsta,ma voi mai toci in sensul acesta