pentru ce "luptam"?

[catty]

Cred ca marea majoritate e de acord cu mine ca viata este o "lupta"...
luptam pentru cariere...
luptam in societate...
luptam pentru noi...
luptam cu noi...
luptam pentru bani...
luptam pentru afirmare...
luptam pentru liniste...
luptam pentru vise...
luptam pentru tot ceea ce ne dorim...

dar...in final...pentru ce "luptam"?
oare cati dintre noi stiu sigur pentru ce lupta si ce isi doresc?
ce merita cu adevarat sa ducem aceasta "lupta" continua si contra cronometru?

[Zantiala]

Cei ce nu stiu pentru ce lupta, vor afla cand se vor lovi de vicisitudinile vietii.
Cei ce stiu pentru ce lupta, vor trebui sa accepte si posibilitatea infrangerii. Infrangerile, victoriile, sunt parti ale luptei.

Se merita ? Poate.. NU se merita ? Poate.
Dar daca nu luptam, ce ne mai ramane ? Ne trezim cumva cu viata golita de sens, pustii in noi insine, fara puterea de a continua ?
Prea multe intrebari si prea multe posibile raspunsuri.

Interesanta lista, Catty...

Dar mi se pare ca ai uitat dragostea. In definitiv, dragostea e singura podoaba a lumii ce o mai purtam cu noi, chiar dupa moarte. In sufletele celor ramasi, sau pe necunoscutele taramuri ale vietii vesnice.

[catty]

am omis multe din lista....si nu pt ca le-am uitat...ci pt ca am vrut sa vad cu ce simntiti voi nevoia sa o completati 

sa inteleg din raspunsul tau ca cea pentru care merita sa luptam este dragostea?

[Zantiala]

sa inteleg din raspunsul tau ca cea pentru care merita sa luptam este dragostea?

Dupa parerea mea, da.    Dragostea si implinirea pe plan personal, familial.
Insa evident, mai sunt si alti oameni, cu multe alte pareri. Sunt chiar dornic sa le citesc.

[pokemon]

merita sa luptam pentru indeplinirea viselor!
indiferent ca visam la jumatatea care sa ne implineasca,fie ca visam sa avem o famile cu multi copii,fie ca visam sa avem o cariera,bani,masini,case,etc,merita sa luptam pentru visuri si pentru indeplinirea lor.

[Lady Allia]

 Luptăm pentru surâs,
 luptăm pentru lacrima ce ne învaţă durerea,
 luptăm pentru durerea ce ne învaţă recunoştinţa
 fiecărei fapte şi întâmplări frumoase,
 luptăm pentru a ţine câteva clipe soarele pe pălmi,
 luptăm pentru înţelepciunea care ne învaţă
 să nu fim inumani...
 luptăm pentru o viaţă a noastră,
 pentru vis şi speranţă...
 luptăm pentru paşii siguri ai copiilor noştri...
 luptăm pentru noi...
 luptăm pentru credinţa care face din orice
 durere...ceva neânsemnat!

[Lorelei]

Eu nu vad existenta ca pe o lupta. Ci ca pe o cautare a armoniei cu lucrurile din jur, deci cumva opusul luptei. Atunci cand totul in jur e armonie lucrurile curg firesc, de la sine, nu trebuie sa facem eforturi suplimentare. Las mai degraba lucrurile si lumea sa vina spre mine decat sa ma duc eu spre ele. Nu fotez nimic, atunci cand fortez nimic nu iese cum ar trebui. As lupta inutil. Eu una nu vad viata ca pe o lupta. Da, exista poate uneori o zbatere sau nu stiu cum sa-i spun, in sensul ca la un moment dat ma intreb pentru ce ma agit atata? Dar e departe de ideea de lupta. Eu am in mine cred o seninatate, o impacare cu tot ceea ce mi se intampla, bun sau rau, cred ca totul are rostul lui in viata si poate singurul sens al vietii e sa gasim rosturile astea...

[Alia]

Vrem, nu vrem, pana la urma....tot o continua lupta este. Lupta cu noi insine, intr-o continua cautare....a ne cauta pe noi, a ne intelege mai bine. In drumul meu spre iluminare (cum imi place mie sa spun) am fost nevoita de multe ori sa ma lupt cu mine , sa ma inteleg. Armonia este lun lucru minunat, dar prea ades exista factori exteriori care perturba echilibrul si atunci vrand, nevrand trebuie sa contracaram aceste forte. Cum altfel daca nu prin lupta....figurativ vorbind. Mi-am dorit sa fiu mai detasata, sa las lucrurile sa se intample pur si simplu, dar, spre surprinderea mea...daca nu ma implic total si...nu ma "zbat" , lucrurile bune, chiar nu se intampla.

[Just]

 Eu lupt in primul rand sa-l fac pe cel de langa mine fericit,lupt pentru un vis al nostru. Mi-am dorit intotdeauna sa nu-mi dezamagesc parintii si deci lupt sa-i fac mandrii de mine si sa le ofer macar putin din ceea ce mi-au oferit ei.
 Vad viata ca o provocare pentru mine ,imi vad zilele ca prilej de a realiza ceea ce mi-am propus.
 Imi mai doresc ca atunci cand ajung la batranete sa nu am ganduri cum ca nu am facut tot ceea ce am putut pentru a-mi atinge telurile si deci atat cat ma tin puterile lupt pentru a reusi,lupt pentru a-mi indeplini dorintele ,ale mele si ale celor dragi,iar cand oi ajunge baba (uf! groaznic) Andreea sa-mi pot spune ca a meritat efortul si sa ma pot bucura de cele castigate.

[Escu]

la un moment dat...nici noi nu mai stim pentru ce luptam...important e ca luptam.

[mRanderson]

cum adica lupti dar nu sti pt ce  lupti? nu prea are sens....cand esti angrenat intr-o lupta trebuie sa ai un scop...

[Escu]

cum adica lupti dar nu sti pt ce  lupti? nu prea are sens....cand esti angrenat intr-o lupta trebuie sa ai un scop...

ehh..initial lupti pt ceva...si lupta...o tii o vesnicie...ajungi sa te intrebi "oare de ce lupt?"

sper ca acum m-ai inteles.

[mRanderson]

ehhh acum ai fost mai explicit 

[katya1886]

lupt pentru ceea ce nu am si intotdeauna se intrezaresc noi redute de cucerit asa ca niciodata nu se termina, nici atunci cand cedez;