...sfinţii există doar dacă avem credinţă...: la fel şi D-zeu,... la fel şi binele,... la fel şi iubirea,... la fel şi oamenii! Fără credinţă sfinţii sunt doar nişte închipuiri bolnave şi ironice, oamenii sunt doar trecători pictaţi pe o retină care nu ştie să vadă..., iar sentimentele sunt doar banalităţi ce nu merită trăite!
...sfinţii pot fi copii, pot fi orice...depinde cu ce vrei să îi vezi... ochiul vede, dar doar sufletul poate percepe adevărata profunzime... acolo unde vederea ne lasă...ne rămâne sufletul, iar el ştie să vadă chiar şi atunci când culorile sunt şterse...
...oamenii...sunt urâţi, sunt răi, sunt egoişti, meschini...le place să rănească, să lovească, să se joace prin cuvinte şi apoi să caute scuze...sfinţii sunt oameni astfel uneori..., dar asta doar dacă nu ştii să vezi în spatele fiecarăui om...sfântul...sau în spatele fiecărui sfânt...omul..., asta doar dacă nu ştii să vezi esenţialul şi te pierzi în detalii..., asta doar dacă uităm să credem în suflet şi percepem doar cu trăirea zilnică..., asta doar dacă ne plac înfrângerile atunci când noi nu îngenunchem..., asta doar dacă ne place să vedem numai partea golaă a vieţii şi să uităm să trăim de...teamă!!!!
...teama ne împiedică să vedem oamenii şi să ne iubim sfinţii!!!