" Noi vrem sa nu uitam ideea,nu omul.Pentru ca omul greseste.
Poate ca asa este,atunci pot muri sau pot fi uitat.
Dupa 400 de ani o idee inca mai poate schimba lumea.
Am fost martora ideilor lui.
Am vazut oameni murind pentru ele,iar eu aparandu-i..
Dar nu poti saruta o idee,nu o poti atinge sau imbratisa.Ideile nu sangereaza,nu simt durere,nu iubesc"
( extras din V for Vendetta)
Iubirea este o idee sau un om?
Iubirea apare la tot pasul:este cantata-"Te iubesc tiganco,danseaza pentru mine!";este strigata:"Te iubesc,fa proasto!"
Invocam acest zeu atat de des incat ii atribuim alte sensuri,de asemenea profunde:"O bat din dragoste" sau "Ma uit dupa alte femei,dar o iubesc".
Si cel mai rau..iubirea isi pierde din esenta,isi rataceste puterea.Cand spui "iubire" nu mai muti muntii din loc,nu mai desparti marea in doua,pentru ca altii i-au violat sensul,au manjit-o cu superficialitate.
Dar ei..ei stiu si pot.
Iubirea e idee sau om?
Ieri imi spuneam :"Vreau sa iubesc",nestiind cum arata,ce vant si ce gand o poarta pe aceasta iubire.
Mi-am tarat iluziile in gara,gandind ca o voi gasi acolo asteptandu-ma,cautandu-ma.Au trecut multe trenuri cu multe iubiri,dar nu le-am vrut.
Am incetat sa mai astept si mi-am facut un vitel de aur la care ma inchinam,uitand de credinta care ma purtase pana acolo..
Azi imi scriu povestea,ma scriu.
Astazi ma gandesc la Blaga:
" Copilul rade:
<<Intelepciunea si iubirea mea e jocul!>>
Tanarul canta:
<<Jocul si intelepciunea mea-i iubirea!>>
Batranul tace:
<<Iubirea si jocul meu e-ntelepciunea>>"
Eu..sunt si copil,si tanar si batran.Emotiile fericesc copilul,continua tanjire contureaza tanarul,iar sacrificiul si rabdarea imbratiseaza batranul.
Nu iubesc o idee,nu iubesc iubirea.Nu am gasit iubirea intr-o idee,intr-un tren,intr-o poezie,ci intr-un suflet pribeag.asa sunt mangaiata de acordurile muzicii si simt stihurile..
Astazi imi amintesc.Azi imi aduc aminte cand gatuita de emotii ti-am soptit "Dorul",de acelasi fidel poet Blaga:
"Setos iti beau mirasma si-ti cuprind obrajii
cu palmele-amindoua, cum cuprinzi
în suflet o minune.
Ne arde-apropierea, ochi în ochi cum stam.
Si totusi tu-mi soptesti: "Mi-asa de dor de tine!"
Asa de tainic tu mi-o spui si dornic, parc-as fi
pribeag pe-un alt pamânt.
Femeie,
ce mare porti în inima si cine esti?
Mai cânta-mi inc-o data dorul tau,
sa te ascult
si clipele sa-mi para niste muguri plini,
din care infloresc aievea -- vesnicii."
Nu a mai trecut timp si ti-am inchinat pamantul,apa si pe Dumnezeul meu:
"Stiu tot ceea ce tu nu stii niciodata, din tine.
Bataia inimii care urmeaza bataii ce-o auzi,
sfarsitul cuvantului a carui prima silaba tocmai o spui
copacii - umbre de lemn ale vinelor tale,
raurile - miscatoare umbre ale sangelui tau,
si pietrele, pietrele - umbre de piatra ale genunchiului meu,
pe carc mi-I plec în fata ta si mă rog de tine,
naste-mă. Naste-mă."(Catre Galateea-Nichita Stanescu)
Dar noi stim..noi stim de existenta raurilor care sa ne spele pacatele sau poate doar sa ne scalde,noi bucurandu-ne
unul de altul;pamantului care ne sustine sau intr-o zi sa ne imbratiseze
unul langa altul,ocrotindu-ne si vantului care ne poarta peste oameni si ganduri..si iar si iar..
unul cu altul scaldati de mangaierea lunii aprilie.
Astazi ascult.
Fredonez.Inima imi canta in duet cu amintirea-"I don`t want to miss a thing"-Aerosmith.Eram in masina venind de la munte-ultima zi impreuna.Ce sentimente ne incercau...neputinta de a opri-timpul,pe mine facand bagajul,trenul ce ma indeparta.
Sunt multe melodii ce ne leaga de persoana iubita:cea pe care am dansat prima data(Dance me tot the end of love-Leonard Cohen),cea pe care celalalt pleaca(Fotoliul din odaie-Mirabela Dauer),cea pe care o ascultati tacuti si imbratisati(Fascination-Kem;In my secret life-Leonard Cohen).
Si uite asa iubirea devine cel mai bun compozitor.
Eu am un obicei sa-l pun sa asculte melodiile ce ma fac sa ma gandesc la el..atunci ma simt ca un mic Dumnezeu.
Astazi te blestem...azi si in nenumarate zile.De ce?A iubi nu inseamna a pasi pe flori si a visa in Eden..
Astazi am facut buchete de flori,iar tu ai compus poezii.Ne-am daruit cadou.
Maine ma voi trezi cu jumatate de ora inainte sa iti pregatesc micul dejun si apoi sa ma pierd in tumultul unei zile de luni.
Maine voi sti ca esti acolo cand ma intorc.Nu voi avea pretentia sa imi vorbesti,doar sa fii.
Maine vom cara corturi si ne vom ascunde printre nuferii lui Eminescu asa cum am facut azi,iubindu-ne.
Maine ne vom certa copilul pentru vaza sparta invatandu-l de responsibilitate.
Maine vom face pregatiri pentru nunta fiului cel mic si ma vei certa ca sunt o plangacioasa intr-un moment asa de frumos,tocmai s-a marit familia.
Ma vei saruta pe parul deja albit si-mi vei recita"Iubito,nu mai suntem tineri.."
"Iubito,nu mai suntem tineri,
Iar de cautam in calendar
La tine-i joi,la mine-i vineri,
Ai parul nins,am parul rar.
Ah,unde-i neaua de-asta-iarna
Si unde-i fata ta de nea?
Prind frunze galbene sa cearna
In calea ta,in calea mea "
(M.Beniuc)
Apoi vei numara in gand versurile.sunt 8.E bine..8 e numarul tau.
Ne vom plimba prin gradina cu salcami insotiti de Balada lui C.Porumbescu.
Maine iti multumesc pentru iubirea si daruirea ta.Maine iti multumesc pentru viata ta,a mea si pentru timp.
Aceasta imi este povestea de ieri,azi si maine.
Iubirea de oameni L-a lasat pe Dumnezeu sa-si sacrifice Fiul,iubirea este posibilitate,renastere,sacrificiu,daruire.Ne face fericiti in diferentele noastre.
Nu ieri,nu azi,nici maine nu facem un an..ci exact peste 15 zile,dar timpul nu imbatraneste si nu schimba iubirea,ci doar pe oameni.
Subiect: 1700 (Citit de 6485 ori)
