constientizam?

[desdemona]

spuneam  la un moment dat ca ceea ce ne deosebeste de animale este constientizarea  faptului de a fi.

ce animale suntem!

de cate ori constientizam?

aceasta este intrebarea mea.
 de cate ori constientizam ce fel de oameni suntem?de ce fel de oameni ne-am alcatuit universul?
cat putem fi de norocosi ca ne-am nascut sau poate ghinionisti ca ne-am nascut in acest timp si in acest loc.
si nu fac referire la traume ,ci doar la obisnuinta ce ne invaluie si ne plictiseste zi de zi.

de ce "constientizam" la 40 de ani ca vezi tu doamne, relatia de 20 de ani cu persoana pe care ti-ai ales-o de soata este plictisitoare,a intervenit monotonia si nu o mai iubesti stai cu ea din obisnuinta?de ce constientizam dupa ce ne-am pierdut casa,masina,familia la jocurile de noroc,ca am ramas fara camin?

suntem delasatori.

"Vei invatat cu timpul ca nu mai conteaza sa ierti sau sa ceri iertare,sa spui ca iubesti,sa spui ca iti este dor dinaintea unui mormant"

m-au cutremurat randurile acestea.


desigur greutatile zilnice sunt constrangerile ce ne imping spre ne-constientizare,sau mai bine spus dorinta de a nu constientiza pentru a mai uita.


dar ce se intampla cand vei constientiza si va fi prea tarziu?
va fi prea tarziu sa mai citesti miile de carti al carui timp l-ai petrecut zacand in fata calculatorului,televizorului sau stand la o barfa;ca este prea tarziu sa intemeiezi o familie;este prea tarziu sa repari lucrurile;este prea tarziu sa iti faci o cariera.

ca este prea tarziu sa te schimbi dintr-un ratat,in cineva.

[Little Rose]

interesanta abordare desdemona. apreciez vena instigatoare la dialog.
ce pot spune pe aceasta tema. personal, de cate saptamani am experimentat introspectia in portii mari. am incercat sa percep cat de cat esenta vietii mele. a timpului care nu imi ajunge si a clipelor care au fost si nu se vor mai intoarce.
intr-adevar, avem tendinta sa cadem in capcana delasarii si a fluxului care doar ne duce, nu ne si aduce inapoi. o facem inconstient sau constient, prin prisma raportarii la ceea ce vedem in jurul nostru. la societate, la nevoi si iar la nevoi, dar doar primare. nevoile cu adevart importante sunt lasate pe plan secund si ne amintim de ele doar in acele momente in care spune: "daca as putea; daca as fi putut; daca mi-as fi dat seama; ce pacat; nu mai pot da timpul inapoi"

tot aud in jurul meu cuvantul "prioritate". chiar il folosesc in mod regulat, ne stabilim prioritati. dar dupa ce considerente?
1. sa am o cariera stralucita, dar pentru asta uneori trebuie sa imi pun viata personala pe locul doi
2. sa am o casnicie fericita, copii frumosi si sanatosi carora sa le ofer totul (deci munceste bine inainte ca sa ai cu ce sa ii cresti, si ca femeie, uneori ajungi la o varsta la care iti e mai greu sa ramai gravida, sau sa ai o sarcina fara de probleme)
3. sa merg sa-mi fac analizele la zi, ca sa nu fiu luata prin surprindere de cine stie ce deficit. dar asta presupune o zi liber de la munca, cereri peste cereri la sefu, o lista lunga de prescriptii medicale. pot sa mai astepte.

de ce o facem? god knows. we know for sure. dar nu vrem sa recunoastem
ne pierdem usor usor fara sa ne dam seama,

dar nu totul este pierdut. daca nu vom uita sa ne oferim pe zi o clipa noua si sa privim cerul, sa ne amintim ce am facut cu o zi in urma sai sa tinem cont de ceea ce ne-ar avantaja ca persoana sociala, ca persoana din materie si spirit mai presus de toate.

[viulian]

Constientizarea, dpmdv, nu inseamna musai numai lucruri placute altfel, am fi maestrii.

Constientizarea inseamna sa accepti ca esti plictisitor, ca mai ai o gramada de munca pana sa ajungi unde ti-ai propus, ca totusi poate nu esti atat de fericit pe cat ai fi in stare sa fii.. Si atunci, daca tot aduce atatea chestii nasoale, de ce ai mai sta sa constientizezi ?
Mai degraba mai faci un task, un ban in plus, mai faci un gest bun fata de iubit(a), un orgasm mai intens, mai faci curat in casa, un sentiment ca ai facut ceva... samd. E clar mult mai usor sa ai niste placeri simple care iti aduc satisfactie punctuala si constanta, decat sa stai sa cauti, sa constientizezi toata frustrarea... si toata incapacitatea de a produce o schimbare radicala spre mai binele tau.

De obicei oamenii actioneaza in ultimul moment, cand le-a ajuns cutitul la os..

Asa ca... asta e 

Un citat din Oscar Wilde:
"Most people are other people. Their thoughts are someone elses opinions, their lives a mimicry, their passions a quotation."

Ce ma intriga pe mine si mai mult este de ce oare oamenii se cred atat de unici si speciali. Constrangerile cu scoala/serviciul sunt la fel mai pentru toti, actul sexual aduce la toti mai mult sau mai putina placere dar e la fel, toti sunt mai mult sau mai putin nervosi, etc, pana la urma traim in aceiasi societate cu totii si nu prea ne e strain nimic. Dar toti se dedica cu frenezie asupra problemelor care le au, se zbat sa iasa din unele ca sa aterizeze in altele, si tot asa... de cand e lumea.
E, si egoismul acesta il vad ca fiind explicatia de ce nimeni nu sta sa constientizeze. A constientiza inseamna a renunta la unele idei preconcepute care le ai despre tine - siii... cati sunt dispusi, nu, sa faca asta ?

[ONLY DESIRE]

eu cred ca fiecare dintre noi constientizam ceea ce suntem si ceea ce facem sau nu, pentru a deveni asa cum dorim sa fim.cred ca intrebarea este daca ne ajuta aceasta constientizare? facem ceva pentru noi?suntem capabili sa facem ceva pentru viitorul nostru si pentru cei din jur? sau ne este mai usor sa il luam pe "nu pot" in brate si sa ne multumim cu firimiturile pe care ni le ofera viata?

[vali_dr]

 
:)salve...acum m-am nascut si eu pe aici... ...hmmm...constientizarea?...nu e atunci cand iesi din universul tau pe care ti l-ai creat si afli ca printesa ta nu e de fapt printesa si tu esti un biet muritor?...sau poate e atunci cand in nebunia ta ai vrea sa fugi din lumea asta si realizezi ca sunt o gramada lucruri pe care le-ai lasat nerezolvate...ce comparatie macabra?...si ma intreb...oare poti sa iubesti constient?...sau iubirea e inconstienta?...eu unul as vrea sa nu mai constientizez atat si sa traiesc visand,dar sa mai revin din cand in cand si pe pamant...

[denyyy]

     In permanenta suntem constienti de ceea ce facem.Daca n-am fi constientii de atitudinile sau trairile noatre n-am putea vorbi despre ele nici dupa un an nici dupa 10sau 20 ani de casnicie.Ca ne complacem cu raul este pentru ca multi dintre noi suntem atat de comozi in a lua decizii incat preferam pasatul ,,pisicii in curtea trecutului'' sau in cel al neconstientizarii.
    Pentru toti cei care sunt ,,clinic sanatosi mental'' ,sunt si constienti de atitudinile lor bune sau rele.Este importan sa ierti,sa ceri iertare si sa iubesti.Daca n-ar fi iertarea si iubirea pagina asta numita ,,Love time'' ar fi minciuna, falsitate.Insasi acest siete este o dovada la actiunile noastre contiente,dealtfel.
     Pentru mine pur personal,a constientiza o actiune sau traire inseamna ,,libertate''.Libertatea este pentru mine ceea ce vreau sa spun si nu ceea ce vor altii sa auda.Deci....sunt si constienta de actiunile mele.